Calendarul ortodox din octombrie îi cinstește pe sfinții români și aduce trei praznice mari

Publicat: 01 10. 2025, 18:34
Preoti asteapta inceperea procesiunii religioase ÒCalea SfintilorÓ cu Sfintele Moaste ale Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor, ale Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir, ale Sfintilor Imparati Constantin si Elena si ale Sfantului Ierarh Nectarie, organizata de Patriarhia Romana si Arhiepiscopia Bucurestilor, joi, 24 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Brumărel, așa cum este cunoscută din tradiția populară luna octombrie, aduce cu ea nu doar răcirea vremii și sfârșitul pregătirilor pentru iarnă – când cămările sunt deja pline, ci și câteva zile cu însemnătate aparte în calendarul ortodox: sărbători religioase, pomenirea unor sfinți importanți pentru creștini și duminici în care mesajele biblice rostite în biserici vorbesc despre lucruri familiare – iubire, iertare, speranță.

Prima mare sărbătoare a lunii

Octombrie are trei praznice importante în calendarul ortodox, fiecare cu o semnificație aparte și bine cunoscute în tradiția creștină.

Primul, Acoperământul Maicii Domnului, este chiar în ziua întâi a lunii, când toate bisericile oficiază slujbe speciale. Sărbătoarea are origini vechi și este închinată Maicii Domnului, amintind de un moment din secolul al X-lea, când, potrivit consemnărilor ortodoxe, ar fi fost văzută într-o biserică din Constantinopol, în timpul unei slujbe, acoperind cu un văl mulțimea adunată. Întâmplarea a fost interpretată ca un semn al grijii și protecției sale față de oameni, iar ziua a rămas în calendar ca o sărbătoare a speranței și a sprijinului în vremuri grele.

Zi de pelerinaj la Iași

Pe 14 octombrie, toate privirile se îndreaptă spre Iași, unde este cinstită Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Trupul sfintei a fost adus la Iași în secolul al XVII-lea, în timpul domniei lui Vasile Lupu, iar rămășițele sale pământești se află și astăzi în Catedrala Mitropolitană.

În fiecare an, în jurul acestei zile, la Iași are loc unul dintre cele mai mari pelerinaje religioase din România, la care participă zeci de mii de oameni din țară și străinătate.

26 octombrie, ziua Sfântului Dimitrie

Ultimul praznic din octombrie este în 26 ale lunii, când este pomenit Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Este una dintre cele mai cunoscute sărbători din calendarul ortodox, iar în această toamnă cade într-o duminică. Numele sfântului este purtat de foarte mulți români, iar ziua este cinstită în mod deosebit în parohii din întreaga țară și mai ales acolo unde biserica poartă hramul Sfântului Dimitrie.

Potrivit Bisericii Ortodoxe, Sfântul Dimitrie a fost un ofițer roman din Tesalonic, martirizat în secolul al IV-lea pentru credința sa creștină. Este venerat ca ocrotitor al orașului și este cinstit pentru curajul său și pentru faptul că și-a mărturisit credința în fața persecuțiilor. În timp, Tesalonicul a devenit un loc de pelerinaj pentru creștinii care vin să se închine la moaștele Sfântului Dimitrie, păstrate în biserica ce îi poartă numele.


O lună cu nume românești în rândul sfinților

Dar octombrie nu este doar despre praznice mari. Este și o lună în care sunt cinstiți sfinți români, adesea martiri și mărturisitori, care au trăit în vremuri de încercare și au apărat credința ortodoxă cu prețul libertății sau chiar al vieții.

Pe 4 octombrie este pomenit părintele Dumitru Stăniloae, unul dintre cei mai mari teologi ai secolului XX, a cărui operă continuă să fie un reper teologic, nu doar în România. În 21 octombrie, sunt cinstiți sfinții mărturisitori Visarion, Sofronie, Oprea și preoții transilvăneni Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, care au suferit în închisorile habsburgice pentru că au refuzat să renunțe la ortodoxie.

În 23 octombrie, calendarul ortodox îl amintește pe Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, martirizat în perioada regimului comunist. Ziua de 27 octombrie îi este dedicată Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului. Potrivit tradiției, el a trăit în secolul al XIII-lea și a dus o viață retrasă și smerită în sudul Dunării. Moaștele sale se află astăzi în Catedrala Patriarhală din Capitală, fiind aduse la București în anul 1774. Procesiunea organizată anual în cinstea sa atrage mii de credincioși.

Ziua următoare, în 28 octombrie, sunt trecuți în calendar doi sfinți care aparțin începutului organizării bisericești românești: Sfântul Iachint – primul mitropolit al Țării Românești, și Teofana Basarab – fiica domnitorului Basarab I, care a devenit călugăriță și a fost trecută mai târziu în rândul sfinților.

Duminici cu sens și aduceri-aminte

Octombrie are patru duminici, fiecare cu lecturi evanghelice specifice, rânduite de calendarul Patriarhiei Române: iubirea vrăjmașilor, pilda semănătorului, învierea fiului văduvei din Nain și vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor. Sunt fragmente care hrănesc conștiința liturgică și aduc în atenție valori esențiale ale credinței: iubirea necondiționată, încrederea în bine, sensul jertfei și dorința de vindecare interioară.

Este o lună densă din punct de vedere liturgic, dar și un timp de aducere aminte a rădăcinilor. Creștinii regăsesc în aceste sărbători nu doar un prilej de rugăciune, ci și legătura cu o istorie care s-a scris în pridvorul bisericii.