Ce a discutat Lia Savonea, șefa ÎCCJ, cu președinții Curților Supreme de Justiție din UE

Curtea Supremă de Justiție din România anunță că săptămâna trecută, în perioada 11-13 iunie, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a participat la Conferința anuală a Rețelei Președinților Curților Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană.

Reuniunea s-a desfășurat în Limassol (Lemesos), Republica Cipru și a fost un eveniment dedicat unor teme de maximă actualitate pentru funcţionarea justiţiei şi protecţia statului de drept.

Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, constituită în anul 2004, reprezintă cadrul de cooperare și dialog între cele mai înalte instanțe judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene, având ca obiectiv consolidarea independenței justiției, promovarea valorilor statului de drept și schimbul de experiență privind provocările cu care se confruntă sistemele judiciare contemporane.

La dezbaterile conferinţei din acest an au contribuit, în calitate de invitaţi, înalţi reprezentanţi ai jurisdicţiilor europene, domnul Mattias Guyomar, Preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, domnul Maciej Szpunar, Primul avocat general al Curții de Justiție a Uniunii Europene şi domnul Savvas S. Papasavvas, vicepreședintele Tribunalului Uniunii Europene.

Tema: „Statul de drept: provocările secolului XXI”

Așa cum rezultă și din comunicatul oficial, prima sesiune de lucru a fost consacrată temei „Statul de drept: provocările secolului XXI”, fiind analizate principalele riscuri care afectează în prezent independența puterii judecătorești. Discuțiile au vizat modalitățile prin care instanțele supreme pot contribui la protejarea și consolidarea statului de drept, precum și lecțiile desprinse din experiența jurisdicțiilor care au traversat perioade de regres democratic sau de diminuare a garanțiilor instituționale specifice unui stat de drept.

În cadrul dezbaterilor, vorbitorii au subliniat faptul că independența justiției continuă să se confrunte cu provocări semnificative, generate inclusiv de presiuni exercitate asupra sistemelor judiciare, de atacuri îndreptate împotriva judecătorilor și de tendințe de diminuare a resurselor alocate justiției.

Participanții au evidențiat că afectarea capacității instituționale a instanțelor, inclusiv prin restrângerea resurselor necesare funcționării acestora, ori diminuări salariale semnificative pot reprezenta amenințări la adresa independenței justiției și a accesului efectiv al cetățenilor la actul de justiție. Un alt aspect asupra căruia s-a insistat a fost necesitatea manifestării solidarității profesionale în situațiile în care independența justiției este pusă în discuție.

Curțile Supreme, în apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept

În acest context, a fost evidențiat rolul pe care conducerea unei instanțe supreme îl are în apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept și în exprimarea unor poziții instituționale ferme atunci când acestea sunt amenințate.

Participanții au subliniat, de asemenea, că statul de drept nu constituie o valoare destinată exclusiv sistemului judiciar, ci reprezintă garanția drepturilor și libertăților cetățenilor.

Din această perspectivă, apărarea independenței justiției este inseparabil legată de protejarea drepturilor fundamentale și de menținerea încrederii publicului în instituțiile democratice. În cadrul conferinței a fost abordată și importanța consolidării dialogului dintre sistemul judiciar și societate, ca element esenţial al unei justiţii moderne şi accesibile.

S-a arătat că, fără a afecta obligația de rezervă și imparțialitate a judecătorilor, instanțele au responsabilitatea de a contribui la înțelegerea de către public a rolului justiției și a principiilor care fundamentează statul de drept.

Comunicarea transparentă, utilizarea unor termeni și explicații ușor de înțeles pentru societate, precum și prezentarea clară a rolului și funcționării instituțiilor judiciare au fost identificate ca instrumente esențiale pentru consolidarea culturii democratice, prevenirea percepţiilor eronate și întărirea încrederii publice în actul de justiţie.

Lia Savonea: „Manipularea informațională are un impactul negativ asupra încrederii publicului în actul de justiție și în instituțiile judiciare”

A doua sesiune de lucru a fost dedicată protejării drepturilor persoanelor în spațiul digital și impactului Regulamentului privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA).

Dezbaterile au vizat provocările generate de proliferarea informațiilor false și a conținutului manipulator în mediul online, precum și efectele acestora asupra funcționării instituțiilor publice și asupra încrederii cetățenilor.

Participanții au remarcat că dezvoltarea tehnologiilor digitale și viteza de propagare a informației amplifică impactul fenomenului de dezinformare, inclusiv atunci când acesta vizează activitatea instanțelor de judecată.

În acest context, s-a evidențiat că instituțiile judiciare nu pot răspunde printr-o politică a tăcerii în fața unor informații vădit false sau manipulatorii, ci trebuie să dezvolte forme adecvate de comunicare publică, menite să ofere explicații corecte și accesibile cu privire la aspectele care prezintă interes legitim pentru societate.

A fost subliniat totodată faptul că informațiile false, odată introduse în circuitul public și multiplicate prin intermediul rețelelor sociale, continuă să producă efecte pe termen lung, constituind un risc real pentru încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și în actul de justiție.

În intervenția susținută în cadrul conferinței, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Lia Savonea, a evidențiat impactul negativ pe care manipularea informațională îl are asupra încrederii publicului în actul de justiție și în instituțiile judiciare. Totodată, a reafirmat rolul esențial al libertății de exprimare într-o societate democratică și importanța criticii legitime ca instrument de reflecție și de îmbunătățire a activității instanțelor.

În același timp, șefa ÎCCJ a exprimat „îngrijorarea față de amploarea fenomenului manipulării informaționale și efectele pe care acesta le produce asupra justiției, subliniind că, atunci când astfel de mesaje sunt promovate de persoane sau actori aflați în poziții de autoritate publică, capacitatea lor de a distorsiona percepția publică asupra justiției și de a eroda încrederea în activitatea instanțelor este considerabil amplificată, cu consecințe grave asupra funcționării statului de drept”.

Participarea la această conferință a oferit un cadru valoros de reflecție și schimb de experiență între reprezentanții celor mai înalte instanțe judiciare din Europa și din alte state democratice, reafirmând importanța cooperării judiciare și a solidarității instituționale în apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept, arată Curtea Supremă.