De la „deșeuri” la hrană: cum se transformă resturile din pește și fructe de mare într-o nouă oportunitate alimentară în Europa

Cercetarea, realizată pe un eșantion de peste 1.500 de persoane din Marea Britanie, Suedia și Germania, arată că majoritatea europenilor au o atitudine pozitivă sau neutră față de consumul de produse obținute din așa-numitele fluxuri secundare din pește și fructe de mare. Aproximativ 74% dintre respondenți se declară deschiși la astfel de produse, notează Foodingredients.

Studiul indică faptul că acceptarea este mai ridicată în rândul tinerilor, al locuitorilor din mediul urban și al persoanelor interesate de alimentația sănătoasă sau de protejarea mediului. Mulți dintre aceștia văd aceste ingrediente ca pe o sursă alternativă de proteine și ca o soluție pentru utilizarea mai eficientă a resurselor.

Produsele sunt deja acceptate mai ușor în mâncăruri gata preparate, restaurante de tip fast-food, cantine sau chiar în gătitul de acasă, ceea ce sugerează o posibilă extindere a utilizării lor în industria alimentară.

Aceste produse ar fi „prea procesate” sau artificiale?

Totuși, există și rezerve. Principala îngrijorare a consumatorilor este legată de ideea că aceste produse ar fi „prea procesate” sau artificiale. Producătorii resping această percepție și susțin că tehnologia folosită este similară cu prepararea alimentelor obișnuite, precum chiftelele sau alte produse din carne, bazându-se pe metode standard de procesare și gătire.

Reprezentanții industriei subliniază că transparența este esențială pentru câștigarea încrederii consumatorilor. Un exemplu este modul de etichetare, unde se evită termeni tehnici și se preferă mențiuni clare despre originea ingredientelor.

„Observăm semnale clare că utilizatorii sunt deschiși să integreze aceste produse în viața lor de zi cu zi, dar transparența este esențială pentru construirea unei încrederi de durată”, spune Michaela Lindström, CEO al companiei finlandeze.

„Produsele secundare sunt manipulate cu aceeași grijă și standarde de calitate ca și fileurile, iar procesul în sine este simplu și familiar. Când oamenii înțeleg acest lucru, ezitarea tinde să dispară. Majoritatea este deja de acord, mai puțin de unul din cinci se opune, iar grupul mare din mijloc are nevoie pur și simplu de mai multă familiaritate cu ceea ce sunt de fapt aceste produse și de șansa de a le gusta. Ne așteptam ca tinerii din mediul urban să fie mai receptivi la noile produse alimentare”, a completat aceasta.

Hailia are grijă să se asigure că etichetarea este complet transparentă, pentru a clarifica faptul că folosește mai mult pește decât doar fileul.

„De exemplu, afirmăm că un produs este fabricat din somon norvegian, nu din file”, a declarat Lindström. „Materia primă provine din părțile care rămân după filetare, cum ar fi ramele (inclusiv coada) și alte bucăți și resturi. Acestea nu trebuie tratate ca deșeuri sau fluxuri secundare cu valoare scăzută – sunt materii prime alimentare valoroase, care în mod tradițional au fost subutilizate.”

Companiile din domeniu mizează pe potențialul economic

În același timp, companiile din domeniu mizează pe potențialul economic al acestor fluxuri secundare, în condițiile în care o parte semnificativă din pește procesat nu ajunge în consum direct. Estimările citate în studiu arată că între 30% și 70% dintr-un pește poate deveni produs secundar sau cu valoare redusă.

Pentru industria alimentară, această schimbare de perspectivă deschide noi direcții: reducerea risipei, creșterea eficienței și dezvoltarea unor produse cu impact mai mic asupra mediului. În același timp, datele sugerează că acceptarea consumatorilor ar putea nu mai fi principalul obstacol în calea extinderii acestor produse pe piață, ci mai degrabă comunicarea și familiarizarea publicului cu ele.