Fără pilonul 4, viața la vârsta pensionării va fi tristă. Alexandru Chirilă: Pentru mine, pilonul 1, 2, 3 sunt doar o bătrânețe trăită complicat – Pastila Financiară by Mediafax

Alexandru Chirilă este de părere că situația financiară de la bătrânețe depinde mult și de cum ne administrăm veniturile, cheltuiele și investiile de-a lungul vieții, până ajungem la vârsta de pensionare.

„Fără pilonul 4, care în realitate ar trebui să fie în sarcina noastră, administrat de noi, fără așa ceva, viața la vârsta pensionării va fi tristă. L-am putea numi pilonul 4, pilonul personal”.

„Principiul ar trebui să fie așa. 10-20% din veniturile lunare să le aloc aici. Pe lângă pilonul 2, pe lângă pilonul 3, 10-20% din venituri le aloc aici. Și mare atenție, lună de lună. Pare că, deși noi am crescut cu niște părinți care ne-au învățat să economisim, generațiile mai tinere și chiar și cei mai în vârstă au cam uitat de principiul acesta de economisire”.

ETF-uri globale pot contribui la ”securitatea” de la vârsta pensionării

Alexandru Chirilă precizează că economiile nu înseamnă banii puși deoparte și nefolosiți o perioadă. El susține că ar trebui să avem o diversificare prin ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă) globale, o diversificare reală, cu costuri foarte mici.

„Există ETF-uri MSCI World care sunt extrem de diversificați global, cu companii foarte bune, care funcționează și generează venituri și produse în economia reală”.

„Strict pentru vârsta pensionării, unde te interesează securitatea, nu te interesează să faci randamente colosale, ci securitatea, un portofoliu echilibrat ar trebui să arate 60-70% în ETF-uri globale, 20-30% în obligațiuni, 5-10% în instrumente plătitoare de dividende, de genul Reiturilor sau Dividend King, companii mari plătitoare de dividende. Ultimii 5-10% ar trebui să fie pentru fluxuri de capital, cashflow și așa mai departe. Obligațiunile au rolul să preia șocurile de scădere din piață și creșterea, să o avem din creșterea economiei globale”.

”Harta” care poate arăta drumul după 65 de ani

„Investesc lunar, făcând investiții lunare aplic un principiu care se numește DCA, sau Dollar Cost Averaging. În felul ăsta, făcând DCA, voi cumpăra o dată din maxim, o dată dintr-un minim, o dată de la jumătatea distanței, ulterior dintr-un alt maxim, un alt minim și în felul ăsta șocurile scăderilor se atenuează foarte mult. E o hartă care ne poate salva, care ne poate arăta drumul după 65 de ani, atunci când, dacă nu vom accesa toate aceste forme de a investi, vom putea, în lipsa acestei hărți, să ne rătăcim”.

Specialistul în Economie și Finanțe explică cum să nu scazi la pensie de la 5.000 de lei la 3.000 de lei. „Ne-ar trebui la vârsta pensionării o formă prin care să generăm vreo 24.000 de lei anual”.

„Și pentru o retragere prudentă de 4% anual am avea nevoie de un portofoliu de 600.000 de lei. Deci la 65 de ani să am undeva la un 600.000 de lei. Asta în afară de pilonul 2, pilonul 3. Cu 1.000 de lei lunar investiți la randamente medii, mare atenție, 8-10% pe an, deci nu discutăm de vreun super-investitor, vorbim de 8% ne dă statul astăzi prin Tezaur Fidelis”.

Potrivit strategiei specialistului, procentul de 8% sau care se poate duce către 10% este extrem de sigur, are un element de siguranță, dar nu este o ruletă rusească.

„Și după cum vedem, dacă am avea disciplina a 25-30 de ani, să investim lunar 1.000 de lei în instrumente care ne gerează 8-10% pe an, aș ajunge la vârsta pensionării să mai am un portofoliu lichid de 600.000 de lei, care mi-ar aduce 2.000 de lei lunar în plus, față de pilonul 1, 2, 3. Și atunci așa, cel puțin, aș putea să îmi păstrez nivelul de trai. Putem începe și cu 500 de lei și să creștem de la an la an cu 10-15% în funcție de creșterea veniturilor. Soluții există”.

Pilonul 4 poate salva traiul la bătrânețe

„E nevoie de o combinație și e nevoie să ne facem neapărat pilonul 4. Pentru mine, pilonul 1, 2, 3 sunt doar o bătrânețe trăită complicat. Și de ce amână românii totuși în situația asta? În primul rând, e clar că nu înțelegem dimensiunea terenului. Și pentru că nu înțelegem dimensiunea terenului, nici nu știm unde ne poziționăm și care sunt regulile pe care trebuie să le aplic pentru a câștiga meciul”.

„Descoperim foarte multe lucruri prin studii. De exemplu, faptul că în capitalismul ăsta se hrănește foarte multă dopamină, adrenalină, aplicații mobile. E mai ușor să comand ceva printr-o aplicație, să-mi vină mâncare acasă sau să mă uit la un film, să am o răsplată imediată, decât să am o răsplată peste 30 de ani la vârsta pensionării”.