Inspecția Judiciară contrazice, după verificări, documentarul „Recorder”. Rezultat: niciuna dintre acuzații nu se confirmă. Ce au descoperit magistrații

Magistrații Inspecției Judiciare au finalizat verificările după acuzațiile prezentate în documentarul „Recorder” din decembrie 2025, film care a inflamat atât o parte a opiniei publice, cât și o zonă a Justiției, determinând reacții din partea politicienilor puterii.

După verificări extinse, Inspecția Judiciară concluzionează – în raportul transmis CSM și consultat de Mediafax – că niciuna dintre acuzațiile prezentate în materialul jurnaliștilor nu se confirmă factual. Ba chiar filmul Recorder conține omisiuni și situații descrise selectiv și subiectiv.

Raportul despre filmul „Recorder”/ Justiție Capturată demontează punct cu punct situațiile relatate.

„Susținerile din materialul Recorder cu privire la data împlinirii termenului de prescripție sunt factual incorecte: așa cum s-a arătat, termenul de prescripție se împlinise încă din 2017, iar nu în 2024, așa cum greșit se susține pentru a justifica narativul. De asemenea, analiza actelor administrative atestă că modificările aduse completurilor de judecată au fost determinate de motive obiective și au fost dispuse în conformitate cu dispozițiile legale și regulamentare”.

Administrația Prezidențială publică sinteza observațiilor magistraților despre justiție. Magistrații, în sesizările transmise: „Suntem ameninţaţi cu Inspecţia Judiciară”, „La CAB s-a instaurat frica”

CSM sesizează Inspecția Judiciară după documentarul Recorder

Nici acuzațiile făcute de Ionel Beșu nu se confirmă, susține Inspecția: „Rezultatul verificărilor: alegațiile formulate în materialul de presă nu se confirmă”

Speculațiile formulate de judecătorul Beșu lonel, care pune în corelație aspecte ce țin de dezideratele proprii de carieră cu aspecte de judecată, nu relevă o abordare obiectivă, independentă și imparțială cu privire la atribuțiile de judecător.

În plus, dosarul menționat nu este soluționat definitiv, astfel că orice speculație cu. privire la împlinirea unor termene d e prescripție poate pune î n discuție încălcarea independenței judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei.

Independența justiției n u înseamnă o libertate absolută a judecătorului de a se exprima sau manifesta după criterii arbitrare, ci cu respectarea obligației sale de rezervă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „magistrații sunt ținuți de obligația de rezervă care îi împiedică să reacționeze într-o anumită situație”.

În raportul Inspecției, magistrații concluzionează că nici acuzațiile din dosarele Marian Vanghelie și Puiu Popoviciu – nu se susțin

În cazul Cristian Burci, magistrații au aceeași concluzie: „Rezultatul verificărilor: acuzațiile nu corespund realității obiective. Și în acest caz, modificarea compunerii completului de judecată a fost determinată exclusiv de rațiuni administrative obiective (promovarea unui judecător nou și echilibrarea volumului de activitate), fiind dispusă prin hotărâre a colegiului de conducere. Cauza se află încă pe rolul instanței și nu poate fi reținută nicio influență asupra unei soluții, în condițiile în care cercetarea judecătorească continuă, cu respectarea dreptului la apărare și a principiilor procesuale”.

„În concluzie, apariția și amplificarea discursului public privind influențarea actului de justiție în ultimii ani reprezintă rezultatul unui cumul de factori și de interpretări subiective, generate de schimbări instituționale majore, d e mediatizarea selectivă a unor cauze și de o înțelegere incompletă a mecanismelor juridice și administrative ale sistemului judiciar. Acest discurs, deși legitim parțial ca parte a dezbaterii publice într-un stat de drept, nu poate fi deturnat pentru a susține „existența unor influențări” în actul de justiție”.

Inspecția Judiciară: „Curtea de Apel București a respectat procedurile legale”

„O astfel de prezentare creează, implicit, percepția unei mobilități profesionale impuse sau a unei intervenții asupra statutului magistratului. Din verificările efectuate rezultă însă că delegarea la Curtea de Apel București a avut loc cu respectarea integrală a procedurilor legale aplicabile și cu acordul expres al judecătorului, acest consimțământ constituind o condiție esențială impusă de lege pentru orice formă d e mobilitate profesională, în condițiile în care judecătorii sunt inamovibili.

„În ultimii ani, discursul îndreptat împotriva judecătorilor a fost alimentat de luări de poziție din partea unor procurori, unii chiar cu funcții de reprezentare instituțională. Acest fenomen s-a manifestat progresiv, prin acumularea unor episoade publice distincte, care au contribuit la estomparea delimitării dintre rolul de acuzare și cel de judecată”, arată Inspecția.

Inspecția Judiciară: Claudiu Sandu a contribuit la „delegitimarea actului de justiție”

„Cele mai vizibile atacuri au fost exprimate prin vocea procurorului Sandu Claudiu, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Acestea s-au remarcat prin vizibilitate, frecvență și impact mediatic, devenind un reper al discursului critic față de hotărârile judecătorești. Intervențiile sale au fost intens mediatizate.

Prin poziția instituțională deținută, mesajele transmise de procurorul Sandu Claudiu au avut o forță simbolică sporită, fiind percepute nu doar ca opinii individuale, ci ca expresii ale unei nemulțumiri instituționale față de anumite soluții judecătorești.

Asemenea intervenții publice au fost interpretate ca validări oficiale ale ideii că anumite soluții ale instanțelor sunt problematice prin ele însele, în special atunci când vizează achitări sau aplicarea unor instituții legale precum prescripția.

Această poziționare, provenind de la vârful autorității de garantare a independenței justiției, a contribuit la transferul dezbaterii din planul juridic în cel mediatic.

În mod obiectiv, rolul central jucat de aceste intervenții explică de ce ele au fost ulterior preluate și integrate în construcții mai largi privind delegitimarea actului de justiție, inclusiv în materiale de presă de tipul celui realizat de Recorder unde a avut un rol activ”, se arată în document.

Inspecția dimanitează discursurile Danielei Panioglu și Laurei Deriuș: „Sunt în contradicție cu principiile fundamentale ale independenței judecătorului și ale prezumției de nevinovăție”

„În aceeași linie discursivă se înscriu și afirmațiile unui judecător, Panioglu Daniela (pensionat), în mod izolat ca poziție a unui judecător, este adevărat, potrivit cărora doar procurorii ar avea legitimitatea de a aprecia dacă o hotărâre judecătorească este „abuzivă” sau nu.

O asemenea teză relevă o viziune profund dezechilibrată asupra arhitecturii statului de drept, în care rolurile constituționale ale autorităților sunt inversate.

Un alt exemplu relevant îl constituie declarațiile publice ale doamnei procuror Laura Deriuș, care, într-un context public, a afirmat că „judecătorii trebuie responsabilizați”, contextul fiind acela al criticării unor soluții de achitare. O asemenea formulare este de natură să inducă ideea unei relații de subordonare sau de control asupra soluțiilor instanțelor, în contradicție cu principiile fundamentale ale independenței judecătorului și ale prezumției de nevinovăție.

Un alt exemplu este cel a l procurorului Pîrlog Bogdan care, în contexte oficiale și dezbateri publice desfășurate în prezența unor înalți reprezentanți ai statului, a avut poziții prin care a pus sub semnul îndoielii hotărârile judecătorești din perspectiva oportunității ori a efectelor acestora. Astfel de intervenții, formulate din postura de procuror, depășesc sfera dezbaterii și sunt percepute ca o evaluare a activității judecătorilor, cu potențial d e presiune asupra activității lor.

Aceste episoade nu pot fi analizate izolat. Ele se înscriu într-o dinamică mai amplă a discursului public din ultimii ani, în care achitările, aplicarea prescripției sau soluțiile contrare așteptărilor create anterior au fost prezentate, în mod recurent, ca indicatori ai unei disfuncționalități”, arată magistrații.

Inspecția Judiciară: „Recorder nu relevă mecanisme ascunse, ci preia și amplifică un discurs deja existent, construit în timp, pe fondul unor presiuni reale din partea anumitor procurori”

„În acest context, materialul publicat de Recorder reprezintă un punct de vârf al acestui discurs, valorificând declarații, percepții și experiențe individuale deja prezente în spațiul public ș i integrându-le într-o narațiune coerentă despre presupusa „capturare” sau influențare a justiției.

Relevant este faptul că materialul Recorder preia, în mod selectiv, vocea unor magistrați sau foști magistrați care au exprimat anterior critici similare, fără a contextualiza rolul constituțional al procurorilor în raport cu instanțele și fără a analiza distincția fundamentală dintre critica legitimă a societății civile și contestarea publică a soluțiilor de către magistrați cu rol de acuzare. În acest mod, sunt amplificate mesaje care, deși prezentate ca apărări ale statului de drept, pot avea ca efect erodarea încrederii publice în imparțialitatea instanțelor.

Astfel, legătura dintre episoadele publice de contestare a soluțiilor instanțelor de către procurori și materialul Recorder este una de continuitate, nu de descoperire a unui fenomen nou.

Recorder nu relevă mecanisme ascunse, ci preia și amplifică un discurs deja existent, construit în timp, pe fondul unor presiuni reale din partea anumitor procurori, dar prezentat prin generalizări care nu sunt susținute de analiza factuală și juridică a cauzelor invocate.

În context, este relevant de menționat și faptul că astfel de poziționări nu au fost exprimate exclusiv în spații informale sau mediatice, ci au fost formulate inclusiv în cadrul unor evenimente publice cu participare instituțională l a cel mai înalt nivel. Astfel, declarații critice la adresa soluțiilor instanțelor și a funcționării sistemului judiciar au fost susținute public de unii procurori în prezența Președintelui României, context care a conferit acestor mesaje o vizibilitate și o greutate simbolică deosebită.

„Verificările exhaustive efectuate nu confirmă în niciun fel susținerile formulate în materialul de presă” vizavi de activitatea Curții de Apel București, arată Inspecția Judiciară

„A corela în mod automat mobilitatea profesională ridicată a judecătorilor cu presupuse mecanisme de influențare a soluțiilor ignoră cadrul normativ aplicabil, ignoră realitatea administrativă documentată și confundă efectele funcționării normale a sistemului de carieră al magistraților cu intenții nelegitime inexistente.

Prin urmare, mobilitatea judecătorilor la Curtea de Apel București nu constituie un indiciu de influență asupra soluțiilor pronunțate, ci o consecință firească a poziției instituționale a acestei instanțe ș ia funcționării normale a sistemului judiciar.

Justiția nu poate și nu trebuie evaluată prin prisma notorietății publice a unor cauze sau a așteptărilor create în spațiul mediatic, ci exclusiv prin respectarea legii, a garanțiilor procesuale și a principiilor statului de drept. Din această perspectivă, verificările efectuate infirmă categoric teza existenței unor intervenții manageriale menite să influențeze soluțiile pronunțate de instanță.

Analiza materialului de presă relevă și faptul că acesta nu menține în mod constant o delimitare clară între faptele verificabile și opiniile sau interpretările autorilor.

Omisiuni relevante din analiza prezentată public: Materialul de presă omite sau tratează marginal elemente esențiale pentru înțelegerea corectă a situațiilor analizate, dintre care pot fi menționate, cu titlu exemplificativ:

– cadrul normativ complet care reglementează delegarea, detașarea, promovarea și

modificarea compunerii completurilor;

– caracterul obligatoriu al jurisprudenței Curții Constituționale;

– faptul că anumite soluții procesuale (precum intervenția prescripției) erau

determinate de factori exteriori, respectiv inactivitatea puterii legislative timp de 4 ani,

aspect independent măsurilor manageriale;

– existența unor verificări jurisdicționale efective (inclusiv la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție) care au confirmat legalitatea compunerii completurilor.

Aceste omisiuni afectează echilibrul și acuratețea analizei, întrucât creează o imagine incompletă a contextului juridic și instituțional în care au avut loc evenimentele prezentate”.

Concluzia finală a raportului magistraților Inspecției Judiciare care este prezentat Secției pentru judecători din Consiliul Superior al Magistraturii este următoarea: nu se confirmă niciuna dintre acuzațiile prezentate în materialul de presă.