Ion Iliescu a murit. Fostul președinte avea 95 de ani / Ora decesului: 15:55 / Înmormântarea va avea loc JOI / Zi de doliu național

Ion Iliescu a încetat din viață pe 5 august 2025. Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” anunță oficial decesul lui Ion Iliescu, survenit marți, 5 august 2025, la ora 15:55.

UPDATE Ion Iliescu va fi înmormântat joi în Cimitirul Ghencea 3

Miercuri și joi, 6 și, respectiv, 7 august 2025, vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului președinte al României, Ion Iliescu, a anunțat Guvernul după ședința de marți seară. 

Sicriul cu corpul său va fi depus pe 6 august la Palatul Cotroceni, iar pe 7 august va fi înmormântat la Cimitirul Ghencea 3.

Ceremonia de înhumare a fostului președinte al României, Ion Iliescu, va avea loc doar în prezența familiei și persoanelor apropiate.

Joi, 7 august, a fost declarată zi de doliu național în memoria fostului președinte Ion Iliescu.

„Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu naţional pe teritoriul României, în memoria fostului preşedinte Ion Iliescu. Ion Iliescu a deţinut funcţia de preşedinte al României în mandatele 1990–1992, 1992–1996 şi 2000–2004, fiind o personalitate marcantă în viaţa politică postdecembristă. A avut un rol important în perioada de tranziţie de la regimul comunist la democraţie, fiind primul preşedinte ales după Revoluţia din 1989. În timpul mandatului său, România a adoptat o nouă Constituţie (1991), au fost puse bazele instituţiilor democratice şi au fost iniţiate reforme politice şi economice”, potrivit unui comunicat de presă.

Reacții după moartea lui Ion iliescu / Nicuşor Dan: „Istoria îl va judeca” / Ilie Bolojan: „Ion Iliescu intră acum în istorie și la dreapta analiză a acesteia” / Traian Băsescu: Respectul cuvenit memoriei Primului Preşedinte Ales al României

Cristian Popescu Piedone, primul politician care vine cu o coroană de flori la casa lui Ion Iliescu

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în ziua de doliu naţional, toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale vor arbora drapelul României în bernă.

De asemenea, drapelul naţional în bernă se va arbora la sediile partidelor politice, organizaţiilor sindicale şi patronale, instituţiilor de învăţământ de orice grad, instituţiilor de cultură şi misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări şi autogări, precum şi ca pavilion pe navele de orice fel şi pe ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Aceeaşi obligaţie revine şi persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reşedinţă.

Totodată, posturile de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de cultură îşi vor adapta programul difuzat şi activităţile organizate în mod corespunzător acestei zile.

UPDATE Trupul lui Ion Iliescu va fi depus mâine la Palatul Cotroceni, iar înmormântarea va avea loc în ziua de joi, 7 august, potrivit surselor Mediafax.

Guvernul urmează să declare ziua de joi, zi de doliu național. Calendarul procedurilor de înmormântare va fi decis în ședința Guvernului de la ora 19:30.

Ion Iliescu va fi înmormântat cu funeralii de stat. Va fi depus la Sala Unirii din Palatul Cotroceni

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, va fi înmormântat cu funeralii de stat. Ceremonia de priveghi va avea loc în Sala Unirii, la Palatul Cotroceni.

În zilele de 6 și 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului președinte al României Ion Iliescu.

Calendarul și desfășurarea ceremoniilor au fost stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.

Miercuri dimineața va avea loc un ceremonial pe Platoul Marinescu (sosirea cortegiului funerar).

În Sala Unirii, unde va fi organizată ceremonia de priveghi.

Joi, 7 august, pe Platoul Marinescu va avea loc plecarea cortegiului funerar.

Ion Iliescu va fi înmormântat în Cimitirul Ghencea 3. Ceremonia de înhumare a fostului președinte al României, Ion Iliescu, va avea loc doar în prezența familiei și persoanelor apropiate.

UPDATE Surse: Dacă procedura spitalicească va fi gata mâine dimineață trupul neînsuflețit al lui Ion Iliescu va fi depus la Cotroceni

UPDATE 18:17 Adrian Năstase: A murit Ion Iliescu și a luat cu el aproape un secol de istorie românească

„A murit Ion Iliescu și a luat cu el aproape un secol de istorie românească. A fost un om de stat care a cultivat respectul bazat pe dialog. A știut să rezolve cu înțelepciune și cu echilibru multe din problemele complicatei tranziții prin care a trecut România după 1989. A știut să construiască echipe, a știut să stabilească alianțe dar, mai ales, a reușit să genereze consens pe marile provocări ale României post-decembriste. Din acest punct de vedere, Masa de de la Snagov rămâne un grandios exemplu”, amintește Adrian Năstase.

Fostul premier rememorează că a lucrat împreună cu Iliescu din 1990.

„Îi datorez intrarea mea în politică. I-am admirat calitățile politice dar și calitățile umane, pasiunea pentru cultură, capacitatea de a asculta, capacitatea de a analiza. I-am admirat forța de a comunica direct cu oamenii simpli dar și prestanța la reuniuni internaționale”, mai spune Năstase.

UPDATE 18:16 Mesajul transmis de premierul Ilie Bolojan

„A încetat astăzi din viață Ion Iliescu, fost președinte al României și lider politic în perioada de după 1989. A deținut funcția de șef al statului timp de două mandate și a condus principalul partid de stânga al acelor ani”, a scris Bolojan pe rețelele de socializare.

El a amintit că în timpul mandatelor lui Iliescu au fost luate decizii importante, precum Declarația de la Snagov și revizuirea Constituției din 2003, acte care au stat la baza unor transformări majore în structura politică și instituțională a României.

„Dispariția sa reprezintă încheierea unei etape semnificative din istoria recentă a țării, marcată de tranziția post-comunistă și de transformări esențiale în viața publică. Ion Iliescu intră acum în istorie și la dreapta analiză a acesteia”, a adăugat Bolojan, care a transmis condoleanțe familiei și apropiaților fostului președinte.

UPDATE 18:05 Reacția oficială a Guvernului României

„Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Fostul președinte al statului român a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, a transmis Guvernul.

Totodată, Guvernul României transmite condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați și anunță că detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului șef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare.

UPDATE: Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” anunță oficial decesul lui Ion Iliescu, survenit marți, 5 august 2025, la ora 15:55.

Fostul președinte al României era internat în unitatea medicală din data de 9 iunie. Pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare, o echipă medicală multidisciplinară i-a asigurat îngrijirea și tratamentul necesare.

„Spitalul transmite sincere condoleanțe familiei și apropiaților”, se arată în comunicatul instituției.

ȘTIREA INIȚIALĂ: Ion Iliescu a încetat din viață pe 5 august 2025, potrivit surselor Mediafax. Anunțul oficial al decesului va fi făcut de spital în următoarele minute.

Starea generală a fostului președinte Ion Iliescu s-a deteriorat sâmbătă dimineață, cu instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe, cu afectare respiratorie severă și rezervă ventilatorie semnificativ redusă, potrivit Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

Ion Iliescu a fost internat de urgență în ziua de 10 iunie, la secția ATI. În vârstă de 95 de ani, fostul șef de stat al României, a acuzat stări de rău și a fost dus de urgență la Spitalul SRI din Balotești, „Agripa Ionescu”, prezentând complicații cardio-respiratorii.

Ion Iliescu și traseul unui lider controversat al României postcomuniste

Ion Iliescu, figură centrală a scenei politice românești de după 1989, a fost un personaj cheie în tranziția de la regimul comunist la democrație. A fost crescut de mătușa sa și a urmat școala în Oltenița, apoi liceele „Spiru Haret”, „Sfântul Sava” și Industrial-Polizu în București.

În 1950, s-a înscris la Politehnica din București, studiind hidroenergia. Cu ajutorul Anei Pauker, a primit sprijin pentru a-și continua studiile la Institutul Energetic din Moscova (1950–1954). În 1951, s-a căsătorit cu Nina Șerbănescu, cercetătoare în domeniul coroziunii metalelor.

După finalizarea studiilor, a lucrat ca inginer proiectant și a fost activ în structurile studențești, fiind fondatorul Uniunii Asociațiilor Studenților din România în 1956.

După revenirea în România, a fost propulsat rapid în structurile de conducere ale Partidului Comunist, devenind, în anii ’60 și ’70, ministru al Tineretului și prim-secretar al UTC.

Din 1949, s-a implicat activ în Partidul Comunist, urcând în ierarhia organizației de tineret și devenind ulterior membru al Comitetului Central al PCR. Între 1967 și 1971, a fost ministru pentru problemele tineretului, iar ulterior a ocupat funcții de conducere în administrațiile județene din Timiș și Iași. În 1979 a devenit membru permanent în Consiliul de Stat.

În 1984 a fost exclus din conducerea partidului, fiind acuzat de „deviere intelectualistă”. Ulterior, a condus Consiliul Național al Apelor și Editura Tehnică, iar în paralel a fost președinte al Federației Române de Caiac-Canoe.

Revoluția din 1989 și primul mandat prezidențial

Revenirea sa în prim-plan s-a produs în decembrie 1989, când, după căderea regimului Ceaușescu, a apărut ca lider al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN). Iliescu a apărut în prim-plan în seara de 22 decembrie 1989, când a anunțat la televiziune crearea CFSN – noua structură provizorie de conducere a statului.

Pe 27 decembrie a fost ales președinte al acestui organism. În această calitate, Iliescu a devenit la scurt timp primul președinte al României postcomuniste, câștigând alegerile din 1990 cu un scor covârșitor.

Mandatul său a fost marcat de tranziția dificilă către economia de piață, dar și de evenimente violente precum mineriadele (1990 și 1991), pentru care a fost ulterior acuzat că a instigat la violență. De altfel, implicarea sa în reprimarea manifestațiilor din Piața Universității i-a adus critici constante, iar dosarul Mineriadei, redeschis după 2017, l-a vizat direct.

După o pauză între 1996 și 2000, Ion Iliescu a revenit la Cotroceni pentru un al treilea mandat prezidențial, încheiat în 2004. În această perioadă, România a făcut pași importanți spre aderarea la NATO și UE, dar imaginea sa a rămas asociată cu trecutul comunist și ambiguitățile tranziției.

După retragerea din viața politică activă, a continuat să aibă un rol simbolic în PSD și să comenteze sporadic viața politică. De-a lungul anilor, a fost criticat pentru refuzul de a condamna deschis comunismul și pentru lipsa de asumare a responsabilității în legătură cu violențele de după 1989.

În pofida controverselor, Ion Iliescu rămâne una dintre cele mai influente și longevive figuri ale istoriei post-decembriste, marcând prin deciziile sale direcția pe care a urmat-o România în primii ani de libertate.