„Nicio țară nu poate face față singură”. Cum funcționează „plasa de siguranță” anti-incendii a Europei. 777 de pompieri sunt trimiși în zonele de risc înainte de marile incendii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

La baza pompierilor din Nea Makri, în Attica, la câteva zeci de kilometri de Atena, autospecialele românești sunt deja pregătite. Pompierii fac exerciții, verifică tehnica, patrulează și învață terenul.

Vezi galeria foto
14 poze

Nu au venit în Grecia după izbucnirea unui incendiu major. Au venit înainte.

Aceasta este diferența esențială dintre o activare clasică a Mecanismului European de Protecție Civilă și programul de prepoziționare.

Atunci când un dezastru depășește capacitatea unei țări, autoritățile respective pot cere ajutor Europei. Solicitarea ajunge la Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență – ERCC, de la Bruxelles. Alte state oferă echipe și echipamente, iar în caz de nevoie pot fi mobilizate și capacități din rezerva europeană rescEU. Abia apoi oamenii, avioanele sau tehnica pornesc către țara afectată.

Grecia, dar fără vacanță: cum arată viața pompierilor români prepoziționați la Nea Makri | Pompier: „Familia este permanent în gândurile noastre”

Cum se pregătesc pompierii români pentru marile incendii din Grecia. Scenariul: un parc național în flăcări și o persoană prinsă de foc

Prepoziționarea încearcă să elimine o parte din acest timp.

Pompierii sunt mutați preventiv în zonele în care riscul este mare, iar dacă incendiul izbucnește, ei sunt deja acolo.

CITEȘTE AICI Grecia, dar fără vacanță: cum arată viața pompierilor români prepoziționați la Nea Makri | Pompier: „Familia este permanent în gândurile noastre”

Ce este DG ECHO și cine coordonează sistemul

Programul este derulat în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene (UCPM) și este coordonat la nivelul Comisiei Europene de DG ECHO – Direcția Generală pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar.

În centrul operațional al sistemului se află ERCC, structura de la Bruxelles care monitorizează situațiile de urgență 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, ține legătura cu autoritățile naționale și coordonează mobilizarea sprijinului european.

Mecanismul European de Protecție Civilă este însă mult mai larg decât prepoziționarea. Poate mobiliza pompieri, echipe de căutare-salvare, personal medical, experți, avioane, elicoptere sau echipamente pentru numeroase tipuri de dezastre.

Locotenent-colonelul Vasileios Bikas, din Hellenic Fire Corps și principalul ofițer de legătură al programului de prepoziționare din Grecia, a insistat în discuția cu jurnaliștii asupra acestei diferențe: prepoziționarea reprezintă, în prezent, trimiterea anticipată a echipelor terestre, cu sau fără vehicule, în zone în care probabilitatea producerii unor incendii importante este ridicată.

Altfel spus, nu trebuie confundate cele 777 de persoane prepoziționate cu toate resursele pe care UE le poate mobiliza dacă situația scapă de sub control.

De la 236 de pompieri la 777 în numai patru ani

Programul a început în 2022, ca proiect-pilot.

Atunci, Comisia Europeană a trimis în Grecia peste 200 de pompieri din Bulgaria, Finlanda, Franța, Germania, România și Norvegia.

În 2026, dimensiunea sa este de peste trei ori mai mare.

777 de pompieri din 14 țări sunt prepoziționați în șase state: Grecia, Franța, Italia, Spania, Portugalia și Cipru. Este cea mai amplă desfășurare de acest tip de la lansarea programului.

Franța, Italia și Grecia sunt în acest an atât țări care primesesc, cât și țări care trimit pompieri. Printre statele care oferă efective se numără și România, alături de Bulgaria, Moldova, Cehia, Slovacia, Austria, Polonia, Estonia, Letonia, Malta și Țările de Jos.

În prezentarea făcută jurnaliștilor, la care a participat și un jurnalist Mediafax, la Nea Makri, Bikas a arătat că România și Bulgaria se află printre cei mai constanți participanți, fiind implicate în program în fiecare dintre cei cinci ani de la lansarea lui.

Grecia, laboratorul în care a început programul

Grecia are un rol aparte în această poveste. A fost prima țară care a găzduit proiectul-pilot din 2022, după experiența extrem de dificilă a sezonului de incendii din 2021. În august 2021 Grecia ajunsese la aproximativ 65 de incendii forestiere simultane pe zi, în condițiile unor temperaturi care depășeau frecvent 40 de grade Celsius.

Ideea inițială a prepoziționării a fost susținută de Christos Stylianides, fost comisar european și ulterior ministru grec pentru Criză Climatică și Protecție Civilă, și a fost discutată la reuniunea europeană de evaluare a sezonului de incendii organizată în Grecia în noiembrie 2021.

„Grecia este locul în care s-a născut democrația, dar este și locul în care s-a născut ideea prepoziționării”, a spus Bikas, explicând că programul a apărut în urma lecțiilor desprinse după incendiile din 2021.

În vara următoare, primul contingent sosit în Grecia în cadrul programului-pilot a fost chiar cel românesc.

Bikas a descris programul drept una dintre lecțiile desprinse din incendiile din 2021 și a rezumat filosofia lui prin ideea că nici măcar statele cu sisteme puternice de intervenție nu se pot baza exclusiv pe propriile resurse atunci când mai multe crize majore apar simultan.

„Nicio țară, indiferent cât este de mare sau de mică, nu poate face față singură consecințelor schimbărilor climatice. Acțiunea colectivă este singura cale prin care putem fi mai eficienți. Scopul prepoziționării este să trimiți resurse în avans în zonele în care riscul producerii unui astfel de eveniment este ridicat”, spune Bikas.

Grecia primește 245 de pompieri străini în această vară

În 2026, Grecia găzduiește 245 de pompieri europeni, mai mulți decât orice alt stat participant ca țară gazdă.

Ei vin din România, Franța, Republica Moldova și Cehia și sunt repartizați succesiv în trei zone operaționale: Attica/Nea Makri, Salonic și Patras. Programul elen se desfășoară, în funcție de contingent, între jumătatea lunii iulie și 15 septembrie.

România asigură trei schimburi de câte 40 de pompieri, ceea ce înseamnă 120 de oameni numai pentru misiunea din Grecia.

Foto: Pompieri români în misiune în Grecia, septembrie 2026

Primul schimb românesc a devenit operațional la 1 august, iar următoarele echipe au preluat misiunea pe 16 și 31 august. Contingentul este dislocat la Nea Makri și are la dispoziție inclusiv autospeciale forestiere de 3.000, 5.000 și 10.000 de litri, o cisternă de 30.000 de litri, vehicule de comandă și comunicații, o dronă și un UTV.

În paralel, pompieri români au fost prepoziționați în această vară și în Franța.

Cine decide dacă românii pleacă la un incendiu

Faptul că pompierii români sunt deja în Grecia nu înseamnă că sunt trimiși automat la fiecare incendiu izbucnit în Attica.

Sistemul este construit astfel încât pompierii greci să rămână primii respondenți, iar contingentele străine să întărească dispozitivul atunci când situația o cere.

Vasileios Bikas a explicat că decizia depinde de mai mulți factori: amploarea incendiului, resursele disponibile, distanța, numărul de incidente care se produc simultan și necesitatea de a păstra forțe disponibile pentru alte eventuale focare.

„Primii respondenți” sunt permanent structurile locale, a explicat el, în timp ce echipele prepoziționate reprezintă o forță suplimentară care poate fi introdusă în dispozitiv.

Dacă un incendiu izbucnește la sute de kilometri de Nea Makri, nu este obligatoriu ca cei 40 de români să fie imediat trimiși acolo. Autoritățile elene trebuie să ia în calcul și ce alte incendii ar putea apărea în Attica și ce capacități ar rămâne disponibile în zonă.

Bikas a descris sistemul grec de comandă ca pe unul cu o structură de tip piramidal, în care există comandanți locali, dar deciziile privind folosirea unor resurse importante – inclusiv cele aeriene – sunt luate având imaginea generală a situației, nu separat la fiecare incendiu.

În timpul sezonului din acest an, contingentele străine prepoziționate în mai multe baze din Grecia au ajuns deja la intervenții reale. Bikas a precizat că echipele de la Nea Makri, cele din Salonic și cele aflate în Peloponez au fost implicate în operațiuni, în funcție de incendiile produse în zonele respective.

Un sistem în mai multe straturi

Prepoziționarea este numai un strat al sistemului european.

Pentru sezonul 2026, UE are pregătite și 22 de avioane pentru stingerea incendiilor și cinci elicoptere, amplasate strategic în 12 țări. În plus, există 21 de echipe certificate pregătite pentru intervenții în diferite state europene.

Aceste capacități pot fi folosite atunci când incendiile depășesc resursele naționale.

Există apoi rescEU, rezerva strategică finanțată integral de Uniunea Europeană, care include, printre altele, avioane și elicoptere de stingere. Ea este gândită tocmai ca un strat suplimentar de protecție atunci când ofertele făcute de state nu sunt suficiente sau când mai multe țări se confruntă simultan cu situații grave.

Sistemul are mai multe niveluri: resursele naționale, echipele prepoziționate, ajutorul oferit de celelalte state prin Mecanismul de Protecție Civilă și, la nevoie, rezerva rescEU.

Prepoziționarea nu înseamnă doar „mai mulți pompieri”

Programul mai are însă un efect mai puțin vizibil. Pompierii din diferite țări ajung să lucreze împreună înainte de o situație critică, nu să se întâlnească pentru prima dată în mijlocul unui incendiu.

În bazele din Grecia fac exerciții, compară procedurile, află cum funcționează sistemul de comandă al țării gazdă, cunosc drumurile și vegetația și învață cum sunt integrate forțele terestre cu avioanele și elicopterele.

Foto: Exercițiu pompieri români în Grecia, semptembrie 2026

Comisia Europeană prezintă acest schimb de cunoștințe și interoperabilitatea drept unul dintre cele două mari avantaje ale prepoziționării, alături de reducerea timpului de răspuns.

Bikas, care este principalul ofițer de legătură al programului în Grecia încă din 2022, a descris anterior această perioadă de pregătire drept ocazia în care echipele ajung să se cunoască și să funcționeze ca un grup înainte să fie nevoie să lupte împreună cu un incendiu.

Pentru România, experiența nu este numai teoretică. Pompierii care au participat în anii precedenți spun că au adus acasă inclusiv experiența coordonării echipelor terestre cu avioanele folosite pentru stingerea incendiilor, iar procedurile sunt apoi exersate și în țară.

Ideea din spatele sistemului: ajutorul să nu mai fie la o graniță distanță

Mecanismul European de Protecție Civilă există din 2001. Modelul tradițional rămâne esențial: se produce dezastrul, țara afectată cere sprijin, iar Europa mobilizează ajutorul.

Prepoziționarea adaugă însă o etapă înaintea dezastrului.

Dacă prognozele și evaluările arată un risc major, unele echipe sunt deja mutate mai aproape de locul unde ar putea fi necesare.

Nu înlocuiesc pompierii locali. Nu pot acoperi toate incendiile și nici nu garantează că o țară nu va avea nevoie de întăriri suplimentare.

Dar reduc una dintre cele mai scumpe resurse în orice intervenție: timpul.

Iar după cinci veri de program, cifrele arată cât de mult a crescut această miză: de la un proiect-pilot cu șase țări în 2022 la 777 de pompieri, 14 state participante și șase țări gazdă în 2026.

În fața jurnaliștilor, Vasileios Bikas a rezumat miza din perspectiva unui om care lucrează cu programul încă de la început: pentru o problemă care depășește tot mai des granițele unui singur stat, solidaritatea europeană „în teren” este parte din soluție.

Europa arde din ce în ce mai tare

La 3 septembrie, EFFIS – sistemul european de monitorizare a incendiilor – înregistra 647.882 de hectare arse în UE de la începutul anului și 1.923 de incendii de peste 30 de hectare. Suprafața este sub cea din 2025, cel mai grav an din seriile EFFIS, dar este aproape dublă față de media ultimilor 20 de ani calculată pentru sfârșitul lunii august.

Pentru perioada 3-9 septembrie, condiții de pericol extrem sau foarte ridicat erau prognozate în mare parte din sudul, centrul și estul Europei, inclusiv în Grecia, Peninsula Iberică, Franța, nordul Italiei și Balcanii de Vest.

În 2025, suprafața arsă în UE depășise un milion de hectare, un record. Comisia spune că incendiile devin mai frecvente și mai distructive, iar sezonul tinde să înceapă mai devreme și să se prelungească.