Românii ar putea câștiga încă o zi liberă pe an. De ce are ziua de 10 mai o mare importanță istorică și simbolică

Din anul 2022, România sărbătorește legal Ziua Independenței. Parlamentul a votat în anul 2021 legea prin care 10 Mai devine Ziua Independenţei Naţionale a României, zi de sărbătoare naţională. Nu este zi liberă, este zi lucrătoare, potrivit Euronews.

Evenimentele istorice au iscat o adevărată controversă în jurul acestei sărbători. De ce? Pe 9 mai 1877, prim-ministrul Mihail Kogălniceanu a citit în Camera Deputaților actul de Independență. Pe 10 Mai, Carol I a semnat documentul oficial. Înainte de comunism, ziua de 10 mai era sărbătorită ca Zi Națională.

Proiectul este înregistrat în Parlament și propune modificarea Codului Muncii, astfel încât 10 mai să fie declarată zi nelucrătoare. În prezent, data este deja recunoscută ca Ziua Independenței Naționale a României, însă angajații lucrează în mod normal în această zi.

Minivacanța de 1 Mai 2026: Weekend prelungit pentru români, câte zile libere sunt în total

Conferința de Securitate de la Munchen, ziua a doua. Marco Rubio a declarat o „nouă eră în geopolitică” / Secretarul de Stat american, anunț istoric: „SUA și Europa aparțin împreună” / Zelenski, discurs privind războiul: „Unitatea este cel mai bun interceptor împotriva planurilor Rusiei”

Inițiatorii susțin că măsura ar consolida importanța istorică și simbolică a zilei, considerată una dintre cele mai importante din istoria modernă a României.

Propunerea aparține unor parlamentari PNL și a fost depusă în aprilie 2026. Dacă va fi adoptată, 10 mai ar urma să fie introdusă oficial în lista zilelor nelucrătoare din România, alături de celelalte sărbători legale prevăzute de Codul Muncii.

În prezent, România are 17 zile libere legale pe an, iar adoptarea proiectului ar crește totalul la 18. Decizia finală aparține Parlamentului, iar legea trebuie ulterior promulgată și publicată în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

10 mai, ziua care a definit istoria României: Independența, Regatul și începutul unei noi epoci

Ziua de 10 mai are o semnificație centrală în istoria modernă a României, fiind legată de trei momente esențiale: venirea lui Carol I în țară, proclamarea Independenței și transformarea României în regat. Mult timp, această dată a fost considerată ziua națională a statului român.

Pe 10 mai 1866, Carol I a intrat în București și a fost proclamat domnitor al României. Acest moment a marcat începutul unei perioade de stabilitate politică și modernizare instituțională, considerată decisivă pentru evoluția statului român modern.

Al doilea moment important este legat de Războiul de Independență al României. În acest context, independența României a fost votată de Parlament pe 9 mai 1877, însă pe 10 mai actul a fost promulgat de Carol I. Din acest motiv, data de 10 mai a fost asociată ulterior cu proclamarea independenței și a devenit una dintre cele mai importante sărbători naționale din acea perioadă.

Al treilea moment major are loc pe 10 mai 1881, când România a fost proclamată regat, iar Carol I a fost încoronat rege. Acest eveniment a consolidat statutul internațional al țării și a marcat intrarea României într-o nouă etapă politică și simbolică.

În perioada monarhiei, 10 mai a fost considerată ziua națională a României și era celebrată oficial ca zi a Independenței, zi a Regelui și zi a statului român modern. După 1947, odată cu schimbarea regimului politic, această dată a fost eliminată din calendarul oficial, iar sărbătoarea națională a fost mutată pe alte repere istorice.