Rusia va ridica submarinele nucleare scufundate din cauza temerilor legate de radiații

La zeci de ani după ce au fost scufundate, submarinele nucleare K-27 și K-159 urmează să fie extrase în cadrul unui proiect de miliarde de lire sterline pregătit de Kremlin.

Măsura vine în contextul în care oficialii sunt din ce în ce mai îngrijorați de starea de degradare a submarinelor, care conțin ambele substanțe nucleare, potrivit Telegraph.

Rosatom, agenția nucleară a Rusiei, a declarat că pregătirile pentru extracția planificată vor începe anul viitor, după ce guvernul lui Vladimir Putin a acceptat să aloce fonduri în acest sens.

Aceasta a declarat: „Proiectul de buget federal pentru 2026 și perioada de planificare 2027-2028 include finanțarea pentru reabilitarea mărilor arctice de obiecte scufundate și aruncate care prezintă pericol de radiații, începând din 2027. Pregătirile pentru lucrările planificate vor începe în 2026”.

Cu toate acestea, formularea Rosatom ascunde un nivel de complexitate și costuri de coșmar.

Submarinele K-27 și K-159

K-27 a fost un submarin experimental de atac construit în anii 1950, care transporta două reactoare cu un sistem radical de răcire care implica metal topit.

Războiul din Ucraina, ziua 1336. Zelenski: Fiecare țară trebuie să înțeleagă clar nevoile Ucrainei / Atacuri cu drone rusești în nordul Ucrainei: Patru morți

A intrat în serviciu în 1963, dar sistemul de răcire a scurs gaze radioactive în propria cameră a motoarelor, o problemă pe care echipajul său nu a reușit să o recunoască.

Aceasta înseamnă că singurele victime ale navei au fost propriul echipaj, dintre care cel puțin nouă au murit din cauza intoxicației cu radiații.

Reactorul său a eliberat, de asemenea, elemente radioactive în submarinul însuși, făcându-l inutilizabil.

Submarinul a fost dezafectat în 1979, marina rusă umplând compartimentul reactorului cu gudron pentru a-l sigila înainte de a-l scufunda în apele puțin adânci ale Mării Kara.

Adâncimea mică înseamnă că este expus la maree și curenți care l-ar putea distruge.

Al doilea submarin scufundat, K-159, nu trebuia să se scufunde, dar s-a scufundat în urma unei operațiuni eșuate a marinei ruse.

Acesta a lansat nava în 1963 ca submarin de atac nuclear, însă și acesta a suferit scurgeri radioactive care au contaminat întreaga navă, forțând reparații constante.

În cele din urmă, a fost scos din serviciu în 1989 și lăsat să ruginească timp de 14 ani, până când țările baltice din apropiere au acordat Rusiei 200 de milioane de dolari pentru a-l dezmembra împreună cu alte 15 submarine nucleare rusești în stare de degradare.

Cu toate acestea, carena sa era atât de ruginită încât s-a scufundat în timp ce era remorcat către șantierul naval, ducând 800 kg de combustibil nuclear și nouă marinari ruși pe fundul mării, la 700 de picioare adâncime.

Costuri mari pentru ridicare

Ridicarea unui submarin nuclear de pe fundul mării este costisitoare și dificilă, dar s-a mai făcut și înainte.

În 2002, compania olandeză de salvare Mammoet a ridicat un alt submarin rus, Kursk, după ce acesta s-a scufundat cu toți cei 118 membri ai echipajului în Marea Barents.

A fost construită o barjă specială de salvare, cu cabluri atașate dedesubt, pentru a extrage nava.

Fundația Bellona din Norvegia, care monitorizează amenințările la adresa mediului în regiune, a emis anul trecut un avertisment cu privire la K-27 și K-159.

Aceasta a declarat: „Aceste submarine reprezintă cea mai mare provocare pentru eforturile de curățare. Împreună, ele conțin un milion de curie de radiații, sau aproximativ un sfert din cantitatea eliberată în prima lună a dezastrului de la Fukushima.

Submarinul a fost greutat cu asfalt pentru a sigila reactoarele sale pline cu combustibil. Dar această soluție nu va dura pentru totdeauna”.

Bellona a adăugat: „Materialul de etanșare din jurul reactorului era menit doar să prevină scurgerile de radiații până în 2032. Și mai îngrijorător este faptul că combustibilul puternic îmbogățit al K-27 ar putea, în circumstanțele potrivite, să genereze o reacție nucleară în lanț necontrolată, ducând la o eliberare locală semnificativă de radiații.

„Poziția celui de-al doilea submarin scufundat, K-159, la nord de Murmansk, situat între unele dintre cele mai fertile zone de pescuit și cele mai aglomerate rute maritime din Marea Barents, a făcut ca acesta să fie o sursă de îngrijorare specială.

„O scurgere radioactivă din această epavă ar fi devastatoare nu numai pentru industria pescuitului din Norvegia, ci și pentru cea din Rusia”.