:format(webp):quality(80)/https://www.mediafax.ro//wp-content/uploads/2025/10/hepta_6694544-684x1024.jpg) 
Un strat de acoperire realizat dintr-o peliculă poroasă, care poate fi aplicat pe acoperișurile existente, funcționează prin reflectarea a 96% din radiația solară primită, în loc să absoarbă energia soarelui. De asemenea, are o emisivitate termică ridicată, ceea ce înseamnă că disipă eficient căldura în spațiul cosmic atunci când cerul este senin. Proprietățile sale sunt cunoscute sub numele de răcire radiativă pasivă, potrivit The Guardian.
„Vopseaua, chiar și în timpul zilei, când soarele strălucește, poate fi mai rece decât aerul din jur”, a spus autoarea principală a studiului, prof. Chiara Neto de la Universitatea din Sydney.
Răcoarea suprafeței vopsite înseamnă, de asemenea, că vaporii din atmosferă se condensează ușor pe suprafața sa, similar cu roua care se formează peste noapte pe o mașină.
„Acest material este capabil să prelungească perioada în care se poate forma roua cu cel puțin câteva ore”, a spus Neto. „În loc să se formeze roua doar… să zicem, patru până la șase ore într-o noapte bună, puteți prelungi acest interval la opt sau zece ore”.
Într-un studiu publicat în revista Advanced Functional Materials, cercetătorii au testat un prototip timp de șase luni pe acoperișul Sydney Nanoscience Hub, combinând vopseaua rece cu un strat superior rezistent la raze UV care încuraja picăturile de rouă să se scurgă într-un recipient.
Oamenii de știință au descoperit că se pot colecta până la 390 de mililitri pe metru pătrat pe zi, timp de aproximativ o treime din an. Pe baza acestei rate de captare a apei, un acoperiș australian mediu – de aproximativ 200 de metri pătrați – ar putea furniza până la 70 de litri în zilele favorabile colectării rouăi, estimează ei.
„Ar completa aprovizionarea existentă cu apă, fie că este vorba de rețeaua de distribuție sau de apa de ploaie”, a spus Neto, sugerând că sistemul ar putea fi utilizat în clădiri situate în locuri îndepărtate sau în zone cu acces redus la apă freatică.
„Răcirea și apa merg mână în mână când vorbim despre impact”, a spus ea.
În clădirile bine izolate, o scădere cu 6°C a temperaturii acoperișului „ar putea duce la o reducere mai mică a răcirii reflectate la nivelul superior al casei”, a spus Neto, dar s-ar aștepta reduceri mai mari de temperatură în majoritatea caselor australiene, „unde izolația este destul de slabă”.
Ea a spus că acoperirea ar putea contribui, de asemenea, la reducerea efectului de insulă de căldură urbană, în care suprafețele dure absorb mai multă căldură decât suprafețele naturale, ceea ce face ca centrele urbane să fie cu 1°C până la 13°C mai calde decât zonele rurale.
Prototipul de acoperire studiat în articol era compus din poli (viniliden fluorură-co-hexafluoropropenă), care este utilizat în industria construcțiilor, dar „nu era o tehnologie scalabilă pentru viitor”, a spus Neto, din cauza problemelor de mediu legate de materialele perfluorurate.
Cu toate acestea, cercetătorii comercializează acum o vopsea pe bază de apă cu proprietăți similare, despre care spun că este potrivită pentru o utilizare pe scară largă. Neto a spus că vopseaua ar costa aproximativ la fel ca vopselele premium standard.