Statele UE încă se luptă pentru obiectivele cruciale în perioada premergătoare COP30

Cu doar câteva săptămâni înainte de termenul limită stabilit de ONU, Comisia Europeană și statele membre cheie rămân în dezacord cu privire la obiectivele privind emisiile de gaze cu efect de seră, iar perspectiva unui rezultat puternic pare din ce în ce mai periclitată.

Documentul de negociere văzut de Guardian lasă spații libere marcate cu paranteze pătrate și text de substituție în locul cifrelor cheie care ar trebui să stabilească noile obiective. Experții au afirmat că lipsa oricăror cifre, chiar și provizorii, sau a unui interval, este un semn negativ într-o etapă atât de avansată a procesului, potrivit The Guardian.

Niklas Höhne, cofondator al organizației de cercetare New Climate Institute, a declarat: „Este dezamăgitor să vedem că discuțiile interne privind noul obiectiv climatic al UE nu includ încă valori țintă. Se face foarte târziu. Este extrem de urgent ca UE să prezinte un nou obiectiv climatic în cadrul negocierilor internaționale. Până în prezent, doar 28 din 196 de țări au prezentat un nou obiectiv. Doar propunerea UE ar putea da un impuls și ar putea determina alte țări să urmeze acest exemplu”.

Statele membre și Comisia lucrează de luni de zile la un acord pentru a îndeplini obligațiile blocului în temeiul acordului climatic de la Paris din 2015, de a prezenta angajamente privind reducerea emisiilor de carbon pentru următorul deceniu.

UE pregătește recompense pentru fermierii care protejează natura

FT: Un angajament în domeniul climei între UE și China nu e posibil decât dacă și China demonstrează ambiție

Există speranțe că viitoarea COP 30 poate da un impuls negocierilor privind un nou tratat pentru eliminarea combustibililor fosili.

Țările trebuie să elaboreze planuri naționale privind emisiile

Toate țările trebuie să elaboreze planuri naționale privind emisiile, denumite contribuții determinate la nivel național (NDC), în conformitate cu acordul de la Paris, dar până în prezent doar aproximativ 30 au făcut acest lucru. ONU a solicitat tuturor țărilor să își prezinte NDC-urile înaintea unei reuniuni importante care va avea loc în marja Adunării Generale a ONU din 24 septembrie, pentru a le acorda timp să fie evaluate înaintea summitului climatic COP30 din Brazilia, din luna noiembrie.

Obiectivul actual al UE este reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, obiectiv pe care blocul ar trebui să îl poată atinge dacă politicile sunt consolidate.

Următoarea NDC, pentru 2035, ar trebui să pună UE pe calea îndeplinirii obiectivului său de a atinge emisii nete zero până în 2050, ceea ce ar implica o reducere cu 90% până la 95% a emisiilor până în 2040 și, prin urmare, o reducere cu aproximativ 74% până la 78% a emisiilor până în 2035, în funcție de modul de calcul.

Emisii nete zero

Michael Petroni, analist de politici climatice pentru Climate Analytics, a declarat că, pentru a atinge emisii nete zero, sunt necesare mai multe acțiuni pe termen scurt, în loc să se amâne acțiunile până mai aproape de jumătatea secolului. El a declarat: „Documentul scurs nu menționează un obiectiv pentru 2035, dar un grafic sugerează o traiectorie liniară simplă între 2030 și 2040. Analiza noastră arată clar că niciunul dintre nivelurile rezultate pentru 2035 nu ar fi aliniat la 1,5 °C. O abordare liniară amână acțiunile critice pe termen scurt, într-un moment în care leadershipul global este cel mai necesar”.

Discuțiile UE sunt complicate de calendarul stabilit. Planurile interne ale UE prevăd un obiectiv pentru 2040, care trebuia stabilit mai întâi, astfel încât să se poată extrage din acesta un NDC cu un obiectiv pentru 2035. Însă unele state membre au ridicat perspectiva separării discuțiilor, astfel încât să se poată stabili mai întâi un NDC și mai târziu un obiectiv pentru 2040.

Orice separare ar implica aproape sigur un NDC și un obiectiv pentru 2040 mai slabe decât solicită experții, iar orice întârziere a NDC ar fi exploatată de cei care doresc eșecul Cop30.

Emmanuel Macron, președintele Franței, a ridicat perspectiva unei întârzieri sau diluări a angajamentelor blocului. Activștii se tem că cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, ar putea slăbi în ciuda necesității sale de sprijin din partea Verzilor, iar Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei, a criticat în trecut politicile ecologice ale UE. Viktor Orbán, liderul de extremă dreapta al Ungariei, este de asemenea de așteptat să facă presiuni pentru slăbirea obiectivului.