Prima pagină » Știrile zilei » Von der Leyen solicită noi taxe UE pentru marile companii de tutun și deșeuri electronice. Alocarea noului buget a atras multe critici

Von der Leyen solicită noi taxe UE pentru marile companii de tutun și deșeuri electronice. Alocarea noului buget a atras multe critici

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a solicitat introducerea de noi taxe UE pentru marile companii, tutun și deșeuri electronice, ca parte a unui buget propus de 2 miliarde de euro.
Von der Leyen solicită noi taxe UE pentru marile companii de tutun și deșeuri electronice. Alocarea noului buget a atras multe critici
Mihaela Ionita
17 iul. 2025, 09:33, Economic

Anunțând bugetul UE planificat pentru perioada 2028-2034, ea a dat efectiv startul unei lupte politice majore și complexe pentru definirea viitorului UE.

„Este un buget de 2 miliarde de euro pentru o nouă eră … care face față provocărilor Europei și ne consolidează independența”, a declarat ea reporterilor într-o conferință de presă care a fost amânată cu câteva ore, după ce oficialii săi au lucrat până târziu în noapte pentru a negocia cifrele.

Alocarea bugetului a atras critici

Ea a afirmat că propunerile vor crește de cinci ori fondurile UE pentru apărare, vor tripla fondurile pentru migrație și gestionarea frontierelor și vor dubla bugetul pentru cercetare, 35% din acesta fiind alocat pentru climă și biodiversitate, potrivit The Guardian.

Există, de asemenea, un fond de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina, descrisă de comisarul UE pentru buget, Piotr Serafin, ca „cel mai strategic partener al nostru”.

Politicienii verzi și ONG-urile au reacționat cu furie, deoarece se pare că singurul fond dedicat protecției naturii al UE a fost eliminat ca parte a eforturilor de simplificare a bugetului prin reducerea drastică a numărului de programe.

Rasmus Nordqvist, europarlamentar danez din partea Verzilor, a declarat că este „iresponsabil și lipsit de viziune” să se renunțe la fondurile dedicate naturii și că criza biodiversității se va adânci fără luarea de măsuri.

Au existat, de asemenea, critici din partea fermierilor și a Parlamentului European cu privire la un plan de fuziune a politicilor emblematice ale UE, inclusiv politica agricolă comună și fondurile regionale, într-un singur fond cu mai puține programe rezervate.

Grupul agricol Copa-Cogeca, care a organizat o demonstrație mică, dar zgomotoasă în fața sediului Comisiei, a declarat că „însăși fundamentul politicii agricole europene este subminat și demontat în ceea ce ar putea rămâne în istorie ca o miercuri neagră la Bruxelles”.

Oficialii UE au respins această caracterizare și au declarat că plățile directe către fermieri în valoare de 300 de miliarde de euro vor fi protejate.

În semn al unor dispute și mai aprige în viitor, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, care aproape a torpilat ultimul buget al UE, și-a dezvăluit opoziția caracteristică față de sprijinul acordat Kievului. „Bruxelles nu trebuie să abandoneze fermierii europeni pentru a finanța Ucraina”, a declarat el.

Creșterea venitului din sistemul european

Ea dorește să crească veniturile din sistemul european de comercializare a emisiilor, taxa europeană de ajustare la frontieră pentru emisiile de carbon, impozitele pe companiile cu o cifră de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro și taxele pe tutun și deșeurile electronice. UE este deja finanțată parțial din veniturile provenite din taxele vamale.

Țările care plătesc mai mult către UE decât primesc în schimb au exprimat imediat îngrijorarea. Ministrul olandez al finanțelor, Eelco Heinen, a declarat că bugetul propus este prea mare, iar Suedia a afirmat: „Nu vom rezolva problemele UE cu un buget mai mare”.

Germania a insistat că bugetul nu ar trebui să fie mai mare, iar Franța se confruntă cu o reducere a bugetului intern care ar putea destabiliza guvernul.

În schimb, un grup interpartinic de deputați europeni reprezentând centrul-dreapta, socialiștii, liberalii și verzii a declarat că planurile nu „lasă fonduri suficiente pentru priorități critice, inclusiv competitivitatea, coeziunea, agricultura, apărarea, adaptarea la schimbările climatice” și alte cheltuieli economice.

UE trebuie să înceapă rambursarea împrumuturilor din 2028

Pentru a complica și mai mult situația, începând din 2028, UE trebuie să înceapă rambursarea împrumuturilor contractate în cadrul fondului de redresare în urma pandemiei, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Comisia a estimat anterior că sunt necesare între 25 și 30 de miliarde de euro pe an pentru rambursarea datoriilor, echivalentul dublului bugetului actual pentru cercetare.

Bugetul actual pe șapte ani, excluzând fondul pentru pandemie, are o valoare de 1.2 trilioane de euro, aproximativ 1% din dimensiunea economiei europene.

Von der Leyen a afirmat că bugetul său ar însemna că guvernele naționale cu probleme financiare nu ar trebui să plătească mai mult, prezentând planuri pentru cinci noi scheme de creștere a veniturilor UE.

Bugetul trebuie aprobat în unanimitate de cele 27 de state membre și de Parlamentul European.