PNRR poate fi povestea noastră de succes în Europa, afirmă Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a vorbit joi seară, la finalul ședinței de Guvern, despre aprobarea revizuirii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de către Consiliul ECOFIN, spunând că este o etapă esențială pentru România.

„Astăzi, 13 noiembrie, Consiliul de Finanță ECOFIN aprobă revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență, marcând etapa finală cu această decizie de implementare a Consiliului”, a spus Pîslaru.

Predictibilitate, profesionalism, claritate

Ministrul a adăugat că Guvernul și-a propus „să aducă predictibilitate, să aducă profesionalism, să aducă claritate, să salveze toți banii care sunt nerambursabili pentru România și să ne asigurăm că deblocăm procesul investițional în societate.”

Ministrul a explicat că în ultimele patru luni Guvernul a lucrat pentru a corecta problemele structurale și lipsa de claritate din gestionarea PNRR, inclusiv supracontractarea de aproximativ 20 de miliarde de euro.

România, prinsă în capcana pensiilor speciale: 17 miliarde de lei cheltuite în 2024. Cât riscăm să pierdem din PNRR

Ministrul Educației anunță salvarea a un miliard de euro din PNRR. Daniel David face apel pentru protejarea liceelor românești din Ucraina

„Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit în patru luni de zile să aprobe un plan care în acest moment este fezabil, este eficient, are o reducere de jaloane și de ținte în locurile în care pur și simplu ne complicam inutil, în același timp păstrând ambiția reformelor și investițiilor pe care ni le doream”, a declarat Pîslaru.

El a mai vorbit despre munca în echipă și a colaborării dintre ministere și autorități locale în privința acestui proiect.

În perioada aceasta n-am stat numai la discuții

„Este foarte important să înțelegem că în perioada aceasta n-am stat numai la discuții. Toate aceste lucruri au fost făcute în echipă, sub leadership-ul prim-ministrului Ilie Bolojan, în colaborare excelentă și în premieră între două ministere care n-au avut un trecut foarte bun în materie de colaborare.”, a spus Pîslaru.

Pîslaru a prezentat și rezultatele concrete ale Guvernului în implementarea PNRR.

„Din iunie în acest an, când a venit guvernul, până în noiembrie, România a trecut de la 6,2 miliarde de euro plătite la 8,9 miliarde de euro. Deci, practic, ca să înțelegeți, în această perioadă noi am făcut 30% din toate volumele de plăți care au fost făcute vreodată pe Planul Național de Redresare și Reziliență.”, a spus Ministrul.

El a explicat și importanța tabloului de bord care va fi lansat săptămâna viitoare: acesta va permite urmărirea transparentă a implementării PNRR, astfel încât societatea să poată verifica progresul proiectelor.

„Acum, cu aprobarea memorandumului, închidem această imagine și vă asigur că acest exercițiu de transparentizare va ajuta enorm pentru ca să putem urmări ca societate împreună implementarea PNR-ului revizuit.”

România intră oficial într-o nouă fază, a mai declarat Pîslaru.

„De azi înainte nu mai punem întrebarea ce se mai întâmplă cu PNRR, ci ne uităm la modul în care România poate să transforme această experiență într-o poveste de succes la nivel european”, a declarat el.

Garanții că se cheltuie banii

Ministrul a fost întrebat ce garanții există că România va cheltui 10,7 miliarde de euro din PNRR în următoarele nouă luni.

Pîslaru a răspuns că a deblocat 2,7 miliarde de euro în doar patru luni – 30% din toate plățile PNRR – și că acum știe exact ce proiecte sunt, cine le implementează și ce nevoi de resurse există.

Un jurnalist l-a întrebat pe ministru despre primii bani primiți în decembrie 2021. Au trecut aproape patru ani și nu s-a reușit să se cheltuiască jumătate din cei 13,5 miliarde pe granturi.

Pîslaru a răspuns că în ultimele patru luni a adus elemente noi. A avut ordonanță de urgență care a făcut o triere. În paralel, colaborarea între Ministerul de Linie și Ministerul de Finanțe a deblocat plăți de 2,7 miliarde de euro – 30% din toate plățile doar în patru luni.

Acum așezăm totul predictibil

„Acum când așezăm totul predictibil, știm exact ce investim, știm unde, ce facem, care este stadiul”, a explicat ministrul.

Pîslaru a recunoscut că nu a existat până acum o listă de proiecte cap-coadă pe care ministerul să o poată urmări. Ministerele dintre cele mai bune gospodare, cum este Ministerul Dezvoltării, aveau propriile baze de date, dar nu exista imaginea de ansamblu.

„Acum știm ce proiecte sunt, cine le implementează, ce nevoi de resurse sunt și avem banii pentru ca să putem face plățile”, a spus Pîslaru.

Ministrul și-a asumat un obiectiv ambițios: absorbția a 10 miliarde de euro până în 31 august 2026. România este acum la 8,9 miliarde, iar Pîslaru consideră că va trece de 10 miliarde chiar în timpul acestui an, cu plățile de finalizat până la sfârșitul anului.

„Este complicat, este ambițios, dar atunci când ai claritate și înțelegi exact ce faci și de ce faci și lumea are predictibilitate, lucrurile se pot îndeplini exact așa cum planifici”, a conchis ministrul.

Avizul pentru reforma pensiilor magistraților

Pîslaru a declarat, în aceeași conferință de presă, că România trebuie să îndeplinească jalonul privind reforma pensiilor magistraților până pe 28 noiembrie, când vine și raportul scris al Consiliului ECOFIN. Guvernul va pune pe masă propunerea săptămâna viitoare.

„Consiliul CSM va putea alege să tergiverseze și să folosească tot termenul de 30 de zile. Acela nu va fi neapărat un exercițiu de bună credință, dar ăsta este termenul”, a spus Pîslaru.

Ministrul a continuat: „Sau va putea alege să susțină interesul României și al tuturor românilor și anume să încercăm să recuperăm acești bani și atunci avizul se poate da până la urmă și în 24 de ore”.

Pîslaru a subliniat că raportul ECOFIN nu are legătură cu avizul CSM.

„Raportul ECOFIN se leagă de lucrurile pe care le-am raportat și vă spun că suntem pe calea cea bună”, a precizat ministrul.

Guvernul a discutat joi un posibil calendar și acțiunile care ar trebui urmărite pentru jalonul legat de pensiile magistraților.

Bani pentru terapii de fertilizare in vitro

În altă ordine de idei, Dragoș Pîslaru a anunțat alocarea a 20 de milioane de euro din fonduri europene pentru terapii de fertilizare in vitro.

Banii vor sprijini în special categoriile vulnerabile.

„În Comitetul de Monitorizare am alocat suma de 20 de milioane de euro pentru a sprijini în special categoriile vulnerabile prin fonduri europene pentru terapii de fertilizare in vitro”, a declarat Pîslaru.

Ministrul a explicat că suma vine în completarea bugetului din fondurile naționale.

„Acest buget completează bugetul din fondurile naționale pe care știți că l-am alocat 100 de milioane de lei și este un prim pas în direcția de a oferi sprijin pentru cuplurile care caută sprijin”, a precizat Pîslaru.

Decizia a fost luată în Comitetul de Monitorizare pe Sănătate, în colaborare cu ministrul Muncii, Florin Manole. Pîslaru a subliniat că a căutat soluții împreună cu ministrul Manole pentru finanțarea acestor terapii.