comunism

Ion Cristoiu: Viaţa extraordinară a fiicei lui Stalin

La Sinaia, de 1 decembrie. Pe bulevardul principal, Corso al oraşului Sinaia, iau în piept valul de persoane care vin de la demonstraţia de 1 decembrie, organizată de Primărie în Centru. Că vin de acolo îmi spun nu numai cocardele tricolore, vizibile azi şi la prezentatorii de la televiziunile de ştiri, înveşmîntaţi în costume naţionale, […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA, Marius Oprea / Altfel de 1 Mai. Cel din beciurile Securităţii

Silviu Brucan povestea că de 1 mai, ”Sărbătoarea muncii”, şi liderii comunişti sărbătoreau la fel ca poporul, după ce coborau de la tribunele la care salutau defilarea: cu mici şi bere. Pe lîngă asta, mai jucau cîte un tabinet, suprema ”fineţe” a elitei. În schimb, în subteranele Securităţii, de 1 mai teroarea continua fără răgaz, fără să ţină cont de sărbătoare. În vreme ce mulţimile defilau, cei care nu se aliniaseră la defilare, la coadă la mititei şi la halbele de bere, sufereau torturile inimaginabile ale anchetatorilor – care, de ziua muncii, sărbătoreau şi ei, prin muncă, adică prin schingiuirea şi urmărirea semenilor. Securitatea n-a cunoscut răgaz, ca şi defilările de 1 mai, pînă la căderea comunismului, în 1989. După care 1 mai a rămas, cu berea şi mititeii săi, dispărînd doar defilările şi tortura. Restul s-a păstrat, întocmai.

Ion Cristoiu: Capcana numită Pericolul fascist

Continui prezentarea cărţilor luate de la Mica Valahie înainte de a le înmormînta în Biblioteca mea pînă la Învierea care va fi un nou studiu. Nae Ionescu şi discipolii săi în arhiva Securităţii, volumul 1, întocmit de Doina Mezdrea, e un fals din punct de vedere al titlului. Nu sînt documente din care să rezulte […]

Ion Cristoiu: Cum ne foloseam de citatele din Ceauşescu pentru a scrie adevăruri incomode

Prima apariţie a paginii Opinia literară şi artistică înfiinţate de mine după ce-am ajuns redactor şef adjunct pe Cultură la Scînteia tineretului a avut loc sîmbătă, 2 februarie 1980. Structura şi conţinutul anunţă Suplimentul literar-artistic al Scînteii tineretului din 20 septembrie 1980, deşi în februarie 1980 nici prin visele mele cele mai plăcute nu-mi trecea vestea că la un moment dat voi conduce o revistă […]

Viaţa în comunism: China îi sfătuieşte pe absolvenţii şomeri să devină vânzători stradali

Şomajul în rândul tinerilor peste 19%, iar reţeta Partidului Comunist a venit iute.

Rodeanu: Petre Daea, un comunist colhoznic protejat de Ciolacu, Ciucă şi Kelemen

„Petre Daea, un comunist colhoznic protejat de Ciolacu, Ciucă şi Kelemen”, afirmă deputatul USR Bogdan Rodeanu. El afirmă că PNL, PSD şi UDMR l-au apărat marţi pe Daea ca pe „o moştenire de preţ a regimului comunist”.

China a trimis nave de război, avioane şi un portavion în preajma Taiwanului

Cel de-al doilea portavion al Chinei, Shandong, este angajat într-un exerciţiu în Pacificul de Vest.  Tensiunile dintre Republica Chineză de pe insula Taiwan şi Republica Populară Chineză din China continentală au crescut în urma unei întâlniri între preşedintele Tsai Ing-wen şi preşedintele Camerei Reprezentanţilor Statelor Unite, republicanul Kevin McCarthy.  Ministrul taiwanez al Apărării, Chiu Kuo-cheng, […]

COMENTARIU Marius Oprea / Lupta de clasă, sub stindardul antisemitismului. Cazul Mircea Vulcănescu

Comuniştii nu concep lumea fără luptă – lupta de clasă e preferată, dar nici ”lupta pentru pace” nu e de lepădat. Sau ”egalitate”. Toate sînt ”lupte”. La ele n-au renunţat nici urmaşii lor. Cei ai lui Stalin şi ai KGB-ului luptă în Ucraina. Cei ai lui Marx, Troţki, Mao, în universităţile americane, ori în stradă, cu statuile. Cei ai lui Ceauşescu, în lipsă de altceva mai bun, au transferat ”lupta de clasă” sub stindardul antisemitismului.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / 1955, anul intrării României în ONU şi al numărului record de securişti pe cap de locuitor

În 1955, Securitatea a trecut prin transformări ”de nevoie”: în cadrul politicii generale de ”destindere” a relaţiilor intrenaţionale, Moscova a impus statelor din sfera sa de influenţă o politică represivă mai relaxată. Ţările ocupate de Armata Roşie la finele celui de-al doilea război mondial şi în care se instaurase regimul sovieto-comunist aveau să ceară şi […]

Ion Cristoiu: Cînd Sadoveanu stă de vorbă cu cîinele său, Cezar

Tezismul literaturii ruse. Profit de o insomnie de dimineaţă şi consum mai departe porţiile de lectură din cele trei cărţi de pe masa de lucru: Publicistica lui Arghezi, Domnii Goloviov de Saltîkov-Şcedrin şi Extrem Occident de Petru Dumitriu.   Depăşesc norma de 10 file pe zi pentru a termina cartea satiricului rus. Această ultimă parte […]

Ion Cristoiu: Trecerea Patriarhului Nicodim de la Pastoralele antibolşevice la Pastoralele pro-sovietice

Dej şi Religia. Transcriu discursul lui Dej despre Religie la mitingul Uniunii Preoţilor Democraţi după prezentările făcute de Scînteia şi alte ziare din momentul 1946. Reuşesc cu greu să citez exact. Fiecare jurnal a luat şi a descris ce-a vrut şi cum a vrut el. Alte discursuri din epocă sînt redate dacă nu integral, atunci […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / O istorie a informatorilor Securităţii (I)

În atmosfera saturată de suspiciune, frică şi propagandă din anii comunismului, micile slăbiciuni omeneşti s-au schimbat nu o dată în vicii şi aberaţii, exploatate cu folos de cei puşi să menţină controlul asupra ”maselor” şi liniştea celor puternici. Din nefericire, arhivele Securităţii, fosta poliţie politică, abundă în astfel de exemple, în condiţiile în care unicele […]

Ion Cristoiu: Cum a obosit comunismul

Dacă ar fi să credem analiştilor, lumea întreagă a fost oarecum surprinsă de rapiditatea cu care, în 1989, s-a prăbuşit comunismul. Mulţi jurnalişti şi politicieni pariau pe rămînerea procesului din Est în hotarele perestroikăi. Evoluţia evenimentelor i-a sfidat pur şi simplu. În cîteva luni, extraordinara presiune populară a sfărîmat zăgazurile perestrokăi, transformînd un proces ce […]

COMENTARIU Marius Oprea / Fraţii şi surorile Tate: în aroganţe şi prostii sîntem egali, fraţi şi surori, nu e nicio inechi-Tate

8 martie nu mai e cum am trăit-o în copilăria din comunism, nici atunci nu prea era decît în propagandă şi în buchetele de flori luate cu bani de la tata pentru mama şi cu bani de la mama pentru tovarăşa învăţătoare. Şi în fotografia într-un chenar de placaj pictat, făcută ”De Ziua Mamei”. Obiceiul s-a păstrat, dar a fost şi mai tare alterat. Femeia a luat locul mamei, şi nu orice femeie. În centrul fotografiei nu mai e inocenţa unui copil, ci un mădular al unui bărbat de culoare bine făcut, în faţa căruia se extaziază o mulţime de femei bete şi excitate. De 8 martie, în prim-plan s-a instaurat ”cultura Tate” – aripa feministă, aceea a exhibării instinctelor, fără rezerve şi fără perdea.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Cine a fost deţinutul politic Marton Iuliu, omul care a scris şi lăsat un bilet în zidurile Cazinoului din Constanţa, în ziua în care împlinise 50 de ani: ”Iubite prieten ce vei găsi aceste rînduri, Dumnezeu să te binecuvînteze”

Primarul din Constanţa, Vergil Chiţac, a anunţat ieri că a fost găsit încă un bilet, pe lîngă cel descoperit în urmă cu trei ani, conţinînd mesaje lăsate posterităţii de deţinuţii politici care au lucrat la renovarea Cazinoului începînd din 1950. Am descoperit cine a fost Marton Iuliu, zidarul din Sibiu care a scris în limba germană cîteva rînduri impresionante. Sînt scrisori ale disperării, adresate unor cititori incerţi, din viitor.

Ion Cristoiu: Războiul Occident – Rusia a început în 1994

6-7 iunie 1994. Atenţia întregii lumi a fost acaparată în aceste zile de grandioasele manifestări prilejuite de comemorarea a 50 de ani de la Marea Debarcare din Normandia. Liderii americani, britanici şi francezi s-au reunit pe Coasta Franţei pentru o succesiune de manifestări simbolice şi declaraţii răsunătoare. Cunoscută sub numele de cod „Overlord“, senzaţionala operaţiune […]

Ion Cristoiu: Şantajul cu imaginea

Multe dintre acţiunile disidenţilor din Est, înainte de prăbuşirea comunismului, s-au bazat pe scandalul provocat de mass-media din Occident. Scenariul era simplu. O arestare abuzivă, o hărţuire poliţienească, un manuscris interzis beneficiau de indignarea întregii prese mondiale. În acel moment, dictatorii din Est se executau. Ce-i făcea să fie atât de iuţi? Ne răspunde Lothar […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea/ Despre ideologie, instituţii şi moarte, în comunism: istoria procesului unor paraşutaţi în România sovietizată şi preambulul său politic

De multe ori, cînd se discută despre începuturile socialismului în România şi despre istoria acelor ani, se pune o întrebare: „Cum a fost posibil ?”. Întrebarea, nelipsită de retorism, mirare sinceră sau camuflare a supunerii resimţită drept vinovăţie nu trebuie însuşită ca atare de istoric pentru că are darul de a dezarma. Pe de altă parte, cred că în chiar mobilurile ei stau unele răspunsuri. În ultimă instanţă, ocupaţia sovieto-comunistă din ţările din sud-estul şi centrul Europei nu trebuie socotită exclusiv drept rezultat al unui pact politic şi tratată ca atare. Impactul major al transformărilor de la sfîrşitul războiului a acţionat asupra conştiinţei oamenilor. Şi ea s-a schimbat, într-un mod profund. S-a pervertit. Istoria de mai jos e un exemplu.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / O viaţă de om (73 de ani) de la naşterea Miliţiei. Amintiri din copilăria ei, cînd ”fabricarea” unui miliţian se făcea în două luni

La începutul anului 1949, pe 22 ianuarie, s-a decretat înfiiţarea Miliţiei, dar pînă la naşterea ei efectivă, în urma şedinţelor colegiului de conducere din MAI-ul în fruntea căruia se afla Teohari Georgescu, a mai durat încă o lună. Deocamdată, după decret, se alesese doar şeful ei: Pavel Cristescu, pe numele său real Fifca Kleinmann, ilegalist […]

O carte pe zi: „Şi acum, încotro? De la ofiţer decorat, la deţinut politic”, de Ion Butnaru

Cartea reprezintă memoriile din detenţie ale unui fost deţinut politic, militar decorat în al Doilea Război Mondial, care a reuşit să supravieţuiască după ce a trecut prin mai multe închisori comuniste.

„Eşti un marxist dacă acuzi criza imobiliară şi scumpirile din ultima vreme pentru că nu-ţi permiţi să-ţi întemeiezi o familie”, afirmă un jurnalist de la Financial Times

Editorialistul susţine că nu criza economică este cauza, ci este mai degrabă vorba despre libertate şi egoism.

Ultimul premier comunist din Germania de Est a murit la vârsta de 95 de ani

Hans Modrow, care, în calitate de ultim prim-ministru comunist al Germaniei de Est, a supervizat reformele care au deschis calea reunificării Germaniei, a murit la vârsta de 95 de ani, a anunţat sâmbătă partidul german de stânga Die Linke, conform Reuters.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Vieţi paralele. Securistul Crăciun şi partizanii

Pe 22 august 2017 am înţeles poate mai bine decît oricînd ce a însemnat viaţa şi moartea partizanilor anticomunişti. Atunci am descoperit, alături de echipa de arheologi condusă de Gheorghe Petrov trei partizani, ucişi într-o luptă cu Securitatea la 8 martie 1949 în zona comunei Cricău, la poalele muntelui Piatra Craivii, din Alba, într-un peisaj minunat şi acesta a fost singurul lucru bun care li s-a întîmplat. Au fost îngropaţi într-un loc aşa cum îmi închipui că arată gura Raiului, din baladă. Şi îmi mai rămîn, de neuitat, slujba din pădure, de la căpătîiul celor morţi, care a răsunat acolo ca într-o caredrală.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Lungul drum al partizanilor anticomunişti către un monument şi calea scurtă a Securităţii către ”eroii” ei

Rezistenţa armată anticomunistă din România s-a născut din patriotism şi disperare. Majoritatea celor care s-au retras în munţi pentru a lupta cu arma în mînă împotriva ocupaţiei sovieto-comuniste a ţării la finele celui de-al doilea război mondial au făcut-o din convingerile lor, indiferent de opţiunea politică anterioară. Cu toate acestea, ”parizanii din munţi” sînt astăzi protagoniştii unei istorii pe cale de a fi interzisă. Sau cel puţin ocultată.

IICCMER: Salutăm decizia privind susţinerea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului salută decizia preşedintelui României de a include istoria comunismului românesc pe harta celui mai mare muzeu din lume, dedicat comunismului.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA, Marius Oprea / De ce n-am putut face nimic? Păcatul părinţilor, căzut asupra copiilor: crimele comunismului şi moştenirea vinovăţiei

Pînă la căderea regimului comunist din România, nu se putea pune problema judecării celor vinovaţi pentru crimele şi abuzurile comise în numele acelui regim, care nu numai că le-a făcut posibile, dar în numele căruia ele au fost făptuite. Sistemul nu avea cum să-şi condamne propria politică. „Raţiunile de stat“ care l-au împiedicat să se autocondamne au funcţionat şi după dispariţia sa oficială – semn că, de fapt, undeva, în subteranele unei realităţi care îl nega sau îl uitase, comunismul a continuat să trăiască. Şi trăieşte încă, în multe din cele ce se întîmplă în jurul nostru.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: Ce-a căutat bulgaru-n Austria?

Rumen Radev, preşedintele bulgar, a fost pilot de supersonice (MIG-uri) în armata Bulgariei comuniste a lui Jivkov şi membru al Partidului Comunist. Spune oricui că nu se ruşinează cu trecutul lui – dealtfel, a parcurs calea pînă la cele mai înalte trepte ierarhice militare din Bulgaria, ajungînd general şi comandant al aviaţiei. Din 22 ianuarie 2017, susţinut fiind de Partidul Socialist Bulgar, fost comunist, a ajuns preşedinte al ţării. De curînd, a participat şi la una din cele mai rîvnite acţiuni culturale ale lumii – concertul de Anul Nou, al Filarmonicii de la Viena. Nu pentru că şi-ar fi dorit el neapărat aşa ceva – profilul său cultural e departe de al unui meloman.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Republica – 75 de ani de istorie ratată în România

Azi se împlinesc 75 de ani de la prima zi de Republică, în România – ”Republica Populară Română”, o formă-surogat de guvernămînt, care acoperea realitatea mult mai prozaică a unui regim de ocupaţie sovieto-comunistă a ţării. Ceea ce ne-au impus ocupanţii ruşi în urmă cu trei sferturi de secol, Republica, dăinuie încă, fiind un semn exterior al blocajului istoric în care se află România. Faptul că nu e niciun semn din partea ”clasei politice” a ţării că ar dori revenirea la forma legitimă istoric şi juridic de guvernămînt a României nu e decît un reflex, pe care continuitatea structurilor instituţionale şi a mentalităţilor ”omului nou” l-a produs, ca efect de lungă durată a comunismului. Aşa cum ”războiul rece” între est şi vest nu s-a sfîrşit încă, nu s-au încheiat nici efectele domniei fărădelegii în ţara noastră, care se va întoarce la normalitate abia atunci cînd vom reveni la stabilitatea, siguranţa şi prestigiul reîntoarcerii la monarhia constituţională. E singura garanţie pentru toţi românii că în această ţară, a lor, prosperitatea şi buna înţelegere între toţi vor reveni, doar atunci cînd ei se vor reaşeza sub deviza regalităţii din România, ”Nihil Sine Deo” – nimic fără Dumnezeu. Căci primul pas al unei renaşteri a românilor e reînvierea lor morală, care numai astfel, ”cu Dumnezeu înainte”, se mai poate face, în aceste vremuri tulburi. Nu ne aşteaptă ani uşori şi, în afară de noi, nimeni alticineva nu se îndeamnă să ne croiască un viitor mai bun.

Ion Cristoiu: De ce a fost neînfricat Nicolae Ceauşescu la Târgovişte

Mulţi publicişti şi istorici, ba chiar şi mulţi politicieni, au observat că Procesul de la Târgovişte l-a reabilitat pe Nicolae Ceauşescu. De ce? Răspunsul e mai mult decît interesant în materie de imagine publică. Anterior lui 22 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a fost pentru mai toţi românii un portret. Un portret idealizat, dar un portret. […]

Ciucă, de Ziua Memoriei Victimelor Comunismului: Să le explicăm tinerilor ce a însemnat dictatura

Premierul Nicolae Ciucă spune că tinerii şi copiii trebuie să ştie cât rău a însemnat dictatura şi să cunoască meritele şi jertfa celor care au făcut posibilă libertatea de astăzi, într-un mesaj adresat cu ocazia Zilei Memoriei Victimelor Comunismului şi Zilei Victoriei Revoluţiei Române.

33 de ani de la Revoluţie. 21 decembrie 1989 – începutul Revoluţiei la Bucureşti

În urmă cu 33 de ani, în Bucureşti izbucnea Revoluţia care a dus la căderea regimului comunist. După o noapte de foc, Ceuşeascu fugea, puterea rămânând scurtă vreme în mâinile poporului din stradă.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Generalul Stănculescu şi ”secretele revoluţiei”, pe care se presupunea că le-a dus cu el în mormînt: ”A fost şi Ceauşescu de acord să fugim, el tremura, Manea Mănescu tremura, statul era pierdut, nu mai putea conduce”

În septembrie 1994, generalul în rezervă Victor Athanasie Stănculescu, fost ministru al apărării după Revoluţie, a fost audiat de Comisia Senatorială care ancheta evenimentele din decembrie 1989. Încă nici nu se întrezărea anchetarea (urmată de condamnarea sa) pentru participarea la reprimarea revoltelor din Timişoara: tot ”grupul Iliescu” acţiona solidar, iar procurorii, obişnuiţi încă cu obedienţa faţă de putere, nu îndrăzneau nici măcar să se gîndească la aşa ceva – a fost nevoie ca această putere să se schimbe după alegerile din noiembrie 1996, pentru ca o asemenea anchetă să înceapă. Era perioada în care totuşi, în scop propagandistic, se mai vorbea şi de un ”proces al comunismului”, despre care am avut ocazia să discut deschis cu adjunctul procurorului general, generalul Mugurel Florescu. Rîzînd uşor sarcastic, el mi-a spus – în legătură cu procesul comunismului şi ancheta Revoluţiei: ”dragă, asemenea procese n-ai să vezi cît Iliescu e la putere, doar n-au cum să se condamne pe sine!” Acestea sînt circumstanţele în care, în noiembrie 1994, generalul Stănculescu apărea, sigur pe sine, în faţa Comisiei senatoriale. Siguranţa lui era conferită şi de bunăstarea la care ajunsese: director al marelui concern Balli, în România.

EXCLUSIV. InSecuritate. Prof.dr Marian Preda, rectorul Universităţii Bucureşti: România este în cea mai prosperă perioadă a ei din istoria pe care o cunoaştem

Prof. dr. Marian Preda, rectorul Universităţii Bucureşti, vorbeşte despre schimbările din societatea românească după 33 de ani de la căderea regimului comunist, percepţiile, aşteptările şi temerile românilor, precum şi despre necesitatea stabilirii unui plan de ţară şi reformarea clasei politice.

Azi, InSecuritate, de la ora 19.00, pe SMART TV, şi de la ora 22.55, pe Aleph News. Invitat: prof. dr. Marian Preda, rectorul Universităţii Bucureşti

Bogdan Nicolae şi invitatul său, prof. dr. Marian Preda, rectorul Universităţii Bucureşti, discută despre schimbările din societatea românească după 33 de ani de la căderea regimului comunist, percepţiile românilor despre aceste schimbări şi aşteptările lor, precum şi nevoia de reformare a clasei politice.

Palatul Adina Woroniecka de la Şosea în Bucureşti, scos la vânzare. Soarta unei Prinţese transformate de comunişti în Cenuşăreasă

După instaurarea comunismului, proprietarii vilelor şi palatelor din Bucureşti şi din toată ţara, clădiri pe care le vedem astăzi mutilate, în ruină şi rareori restaurate, au avut aceeaşi soartă amară, trasă la indigo.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea/ Cînd clopotele bat sub pămînt şi lumina vine din ocna de sare, sau cum patru oameni hrănesc zilnic alţi 110

”Lumina se plimba afară. Şi iar se căznea, aşa orb, s-o afle. Dar nu putea decît să şi-o închipuie”. Sînt rîndurile scrise de poetul Vasile Voiculescu despre coborîrea eroului său, Zahei Orbul, în ocnă, în vremuri în care pe pămînt domnea iadul închisorilor comuniste. Aşa s-a întîmplat şi în salina de la Ocnele Mari, unde robii regimului săpau la sare, chinuiţi de slujbaşii acestuia. Cei din urmă aveau resentimente puternice faţă de credinţă şi de poezie. Pe prima erau asmuţiţi să o sfărîme; pe cea de-a doua o distrugeau pentru că, pur şi simplu, nu intra în puterea înţelegerii lor. Aşa cum bine spunea unul dintre comandanţii Securităţii din acei ani, generalul Pintilie Gheorghe, despre cadrele Securităţii şi gardienii închisorilor: „La noi nu au ce să caute oameni care cred în Dumnezeu!”. Dar a venit vremea ca Dumnezeu să coboare şi în ocna de sare a orbului Zahei, iar de acolo să izvorască lumina, pînă la cer. Cu aceste sentimente am trăit Sfînta Liturghie Arhierească, oficiată de Înalt Preasfinţitul Varsanufie de la Rîmnic, de Sfînta Varvara, ocrotitoarea minerilor, în capela de la Ocnele Mari: un loc al suferinţei, preschimbat într-o grădină a rugăciunii. Şi a minunilor zilnice.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA, Marius Oprea / ”Troika Moscovei”, de la putere, în arest. S-a descoperit că Teohari Georgescu luase mită şi violase 42 de femei, Luca a fost agent al Siguranţei şi Ana era ”sionistă”

În urmă cu şaptezeci de ani, la începutul anului 1952, la o plenară din martie, Dej a început ofensiva împotriva ”străinilor” din rîndurile comuniştilor din România, pentru a da o nuanţă de ”patriotism” ocupaţiei sovieto-comuniste din ţară. Primul care a ”căzut” a fost Vasile Luca, fost ministru de finanţe, în contextul nemulţumirii populare faţă de ”reforma bănească”. I-au urmat Teohari Georgescu şi Ana Pauker: ”troika” moscovită a dispărut din fruntea partidului peste noapte, aşa cum şi apăruse: din voia lui Stalin.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA, MARIUS OPREA / Sfîrşitul celui care a zis că mai întîi e român şi apoi comunist: în arest, Pătrăşcanu a încercat să-şi taie venele, apoi a înghiţit lama făcută bucăţi, a vrut să se otrăvească şi în cele din urmă a fost împuşcat prin vizetă

După arestarea lul Lucreţiu Pătrăşcanu, a început prigoana împotriva prietenilor şi cunoscuţilor săi. Consilierii sovietici care coordonau Serviciul Secret de Informaţii şi Securitatea Poporului, dacă tot era vorba de o acuzaţie de spionaj pe care i-o aduceau, trebuiau să construiască şi ”lotul de spioni” din jurul său. Astfel că au fost arestaţi prietenii şi cunoscuţii lui Pătrăşcanu şi ai soţiei: Belu Zilber, Lena Constante, Hary Brauner, Nicolae Betea, Anton Raţiu, alături de care au fost închişi Remus Kofler, Jak Berman, Emil Calmanovici - ultimul, un arhitect bogat şi idealist, care-şi donase aproape întreaga avere partidului comunist, în timpul războiului. Ultimii trei, care lucraseră la Secţia financiară a partidului, au avut pînă în august 1944 relaţii inclusiv cu agenţi ai serviciilor de informaţii occidentale, pe atunci aliaţi, cu autorizarea partidului. Acum, urmau să fie pandantul acuzării lui Pătrăşcanu de spionaj.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Arestarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu, ”comunistul-patriot” care afirmase că ”Transilvania a aparţinut şi va aparţine statului român în întregime”

Securitatea a jucat rolul esential nu numai în arestarea a sute de mii de oameni care s-au împotrivit comunismului, dar şi în scenariile epurărilor staliniste, în luptele dure pentru putere dintre liderii comunişti din România, după intaurarea regimului de ocupaţie sovietică a ţării. România nu a făcut excepţie în ”blocul răsăritean”. După instalarea la putere a comuniştilor în ţările din estul şi centrul Europei, ocupate de Armata Roşie, singurul factor de risc în calea impunerii puterii necondiţionate a lui Stalin era o linie "naţională” a comuniştilor din vreuna din aceste ţări, care ar fi putut ameninţa unitatea "blocului sovietic". Astfel, de la apărarea ”regimului democrat-popular”, Poliţia politică (Securitatea Poporului, creată în Republica Populară Română de consileri sovietici şi comandată de foşti agenţi NKVD) a trecut şi la apărarea "unităţii şi purităţii" partidului şi prin aceasta la apărarea integrităţii sistemului de ocupaţie sovietică din ţările Blocului de răsărit. În ochii lui Stalin, aceasta fusese pusă la îndoială de Tito, liderul iugoslav care refuzase să i se supună, pentru că-şi eliberase singur ţara. A început astfel lupta împotriva ”patrioţilor” din partidele comuniste, acuzaţi de ”titoism”, iar în România primul pe listă era Lucreţiu Pătrăşcanu.

Adrian Sârbu, la ŞTIU: Am câştigat în 1918 pentru ca am ştiut să folosim oportunitatea. În 1989 am ratat. Sper să nu ratăm şi oportunitatea Schengen, reunirea tuturor romanilor în graniţele Europei

Adrian Sârbu a vorbit la Aleph News în ediţia de 1 decembrie a ŞTIU despre oportunitatea unică pe care România o are în acest moment: Reunirea tuturor românilor în graniţele Europei.