Comunicatele MAI vor fi elaborate jurnalistic. Ministerul va avea metodologie pentru crize mediatice

• Cultură-Media

  • ActiveWatch îşi exprimă îngrijorarea faţă de blocarea conturilor TVR 18:06
  • Spotul oficial al TIFF, lansat în două versiuni care parodiază ideea de "supradoză" de filme - VIDEO 17:59
  • MAE confirmă că a comunicat părţii ungare dezacordul faţă de reînhumarea lui Nyirő în România 17:20
  • Discovery Channel va difuza în iunie şi iulie programe ce completează evenimentele sportive de sezon 16:32
  • Mircea Cărtărescu a primit premiul internaţional pentru literatură în Germania 15:54

Proiectul de Ordin al MAI, supus dezbaterii publice pe site-ul instituţiei, prevede ca informaţiile date publicităţii sau cele puse la dispoziţia mass media să fie structurate după criterii jurnalistice şi să poarte titluri "percutante".

"Materialele trebuie să fie scurte, simple şi să răspundă întrebărilor care construiesc o informaţie completă: cine, ce, unde, când, cum, de ce. În redactarea materialelor se foloseşte, de regulă, metoda «piramidei inversate", titlul trebuind să fie scurt, percutant şi reprezentativ pentru ceea ce urmează să fie relatat în text. (...) Titlul materialului de presă trebuie să fie scurt, concis şi să suscite interesul destinatarului", se arată în proiectul de ordin al MAI.

Potrivit proiectului, informaţiile date publicităţii se vor supune criteriilor acceptate de mass media, şi anume "oportunitate, noutate, impact, proximitate, amploare, proeminenţă, unicitate, interes uman, valoare educaţională, dinamism, etc."

În documentul supus dezbaterii publice MAI a introdus noţiunea de "criză mediatică" şi a elaborat o metodologie pe care comunicatorii instituţiei o pot folosi pentru ca imaginea instituţiei să nu fie afectată.

Potrivit "Metodologiei gestionării crizei mediatice" din Anexa 3 a proiectului, comunicatorii MAI trebuie să evite, într-o criză mediatică, ezitarea - pentru că "induce sentimentul de percepţie a incompetenţei", confuzia, dar şi răzbunarea. Totodată, aceştia trebuie să evite "atotcunoaşterea", pentru că potrivit proiectului, "sporeşte vulnerabilitatea şi gradul de suspiciune în legătură cu temeinicia cunoaşterii problemelor", confruntarea - pentru că "întreţine polemica", dar şi irascibilitatea - deoarece "este de natură a deteriora relaţiile şi aşa încordate".