O carte pe zi: „Crimeea şi noul Imperiu Rus” de Agnia Grigas

Cartea aceasta este la a doua ediţie, prima a apărut după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, şi a stârnit un val de controverse. În primul rând pentru că se străduia să arate ce se poate întâmpla mai departe, dacă Rusia este lăsată să-şi ducă planurile mai departe. Nu s-a schimbat aproape nimic în politica Occidentului şi Rusia şi-a continuat planurile, ajungând, în februarie acest an, la invadarea Ucrainei. Agnia Grigas este o cercetătoare americană de origine lituaniană. Iar teoria ei este că Rusia încearcă o „reimperializare”.

Agnia Grigas însăşi spune în postfaţa scrisă special pentru această ediţie: „Când cartea <<Crimeea şi noul imperiu rus>> a fost publicată pentru prima dată în 2016, a primit atenţie şi premii notabile, dar şi o respingere considerabilă din partea cercurilor academice şi politice consacrate. Termeni precum reimperializare, utilizaţi pentru a descrie reapariţia, renaşterea sau reconstituirea Imperiului Rus, li s-au părut prea agresivi şi <<belicoşi>> unora. Argumentaţia mea conform căreia guvernul rus dispune de un plan de acţiune pentru preluarea de teritorii din fostele republici sovietice a întâmpinat cea mai mare rezistenţă, viziunea larg acceptată fiind aceea cum că Rusia doar caută să-şi menţină sau să-şi recâştige influenţa în ţările din proximitatea graniţelor ei. Fiecare campanie militară rusă purtată din considerente teritoriale, fie în Moldova, Georgia, Crimeea sau în Donbas, a fost interpretată de mulţi ca fiind un simplu eveniment izolat, determinat de un set unic de circumstanţe. Cu toate acestea, ultimii ani au demonstrat şi mai mult teoria mea referitoare la reimperializarea Rusiei în şapte etape, demonstrând modul în care politica Moscovei a trecut de la <<soft power>> la anexarea şi capturarea teritoriilor statelor vecine ale Rusiei, în special acolo unde locuiau aşa-zişii <<compatrioţi>>, în timp ce o analiză critică a politicii externe a Rusiei este adesea contracarată drept <<rusofobie>>. Astăzi, este important să lăsăm deoparte etichetele de <<rusofob>> şi să începem să căutăm lentilele corecte pentru efectuarea de analize <<ruso-realiste>>. Ruso-realiştii au atât o experienţă nemijlocită în ceea ce priveşte limba rusă, cât şi cunoştinţe culturale şi istorice despre Rusia şi despre politica sa externă, internă, energetică şi militară. Este regretabil faptul că savanţi, dizidenţi şi factori de decizie – mulţi dintre ei din ţări care au graniţe cu Rusia sau ţări care au experimentat anterior ocupaţia sovietică – au fost adesea etichetaţi drept rusofobi. De fapt, aceşti ruso-realişti provin deseori din Europa Centrală şi de Est sau sunt dizidenţi ruşi, dar de multe ori ei sunt respinşi de către analiştii vest-europeni sau americani ca fiind mult prea sensibili referitor la Rusia.”

Agnia Grigas îşi reafirmă teoria portrivit căreia Rusia îşi urmează neabătut, deocamdată, planurile de de reimperalizare în şapte etape. Situaţia concretă pare să îi dea dreptate.

Iar ea conclouzionează, avertizând: „Dacă flancul democratic, NATO şi UE, nu poate sau nu vrea să apere astăzi democraţii precum Ucraina împotriva atacurilor unui stat totalitar, atunci aceste alianţe vor deveni ele însele nişte ţinte nu mai târziu de ziua de mâine.”

„Cartea de fatţă este un manual despre cum anume se înfăptuieşte expansiunea imperialistă în secolul al XXI-lea: prin intensificarea propagandei, acordarea de paşapoarte şi pregatirea terenului in asteptarea momentelor oportune. Il recomand tuturor celor care vor ca, pe viitor, să previna aceste lucruri.” - Jack Snider, profesor de relatii internationale la Columbia University

Agnia Grigas – Crimeea şi noul Imperiu Rus. Ediţia a II-a. Traducere din limba engleză de Cristina Ispas. Prefaţă de Dan Dungaciu. Cu o postfaţă a autoarei scrisă pentru ediţia a doua în limba română. Corint Istorie. 527 pag.