Publicitatea la români: Care sunt mediile preferate de consumatori pentru vizionarea reclamelor

GfK România a analizat modul în care consumatorii români interacţionează cu publicitatea - care sunt cele mai eficiente medii de comunicare şi ce tip de reclame îşi doresc să vadă mai des, se arată într-un comunicat.

Potrivit cercetării, televiziunea rămâne în continuare suportul media cel mai frecvent utilizat în campaniile publicitare. Astfel, 73% dintre consumatorii din mediul urban utilizatori de internet din România sunt de părere că o marcă ar trebui să comunice cu ei prin intermediul acestui canal.

În general, reclamele de la televizor sunt considerate amuzante, informative şi în mare măsură originale. Mai mult decât atât, aproape două treimi dintre consumatorii din mediul urban sunt dispuşi să cumpere un produs în urma vizionării unei reclame de la televizor.

Diferenţele în accesul la diferite surse mediatice se fac simţite prin faptul că locuitorii din oraşele mici consideră mai adecvat ca o marcă să comunice cu ei prin intermediul televizorului comparativ cu locuitorii din Bucureşti (80% faţă de 68%). Totuşi, comparativ cu reclamele de pe celelalte medii de comunicare, respondenţii consideră că reclamele de la televizor sunt mai multe decât şi-ar dori (73%).

Al doilea mediu prin care respondenţii consideră că o marcă ar trebui să comunice cu consumatorii sunt panourile stradale (67%). Acestea sunt considerate mult mai potrivite de către persoanele "în mişcare", mai precis tinerii între 15 şi 17 de ani.

Urmează, în ordinea preferinţelor, reclamele din ziare/ reviste (60%), reclamele de pe fluturaşi/ broşuri publicitare (57%), reclamele de pe internet (56%) şi reclamele de la radio (44%). Deoarece persoanele cu educaţie superioară îşi petrec mai mult timp pe internet, acestea consideră comunicarea prin reclamele online mai potrivită pentru a interacţiona cu ei (65%), comparativ cu alţi consumatori.

În general, reclamele din ziare/ reviste, leaflet-uri/ broşuri publicitare, de pe internet sau de la radio sunt considerate informative. Totuşi, consumatorii simt că mai mult li se adresează reclamele de pe internet (55%) şi din broşurile publicitare (52%), care sunt implicit mai utile pentru ei şi îi determină în mai mare măsură să cumpere anumite produse sau servicii.

Reclamele prin intermediul SMS-urilor sunt considerate cel mai puţin adecvate de către consumatori. Datorită limitărilor acestori tipuri de reclame, ele nu sunt considerate nici amuzante şi nici creative, neavând forţa altor tipuri de reclame de a determina cumpărarea unui produs.

Totodată, potrivit aceluiaşi studiu, onsumatorii din mediul urban doresc să vadă mai multe reclame pentru produse IT, electronice şi electrocasnice (25%), pentru produse cosmetice (18%) şi pentru produse alimentare (15%). Acestea au fost rezultatele studiului GfK realizat pe panelul online AskGfk, se precizează în comunicat.

Acelaşi studiu a relevat faptul că bărbaţii şi tinerii de 18-24 ani, probabil mai pasionaţi de tehnologie, sunt mai interesaţi decât celelalte segmente de consumatori de reclamele la aceste produse, în timp ce este evident că femeile sunt cele mai interesate de reclamele la produse cosmetice.

Necesitatea de a vedea mai mult reclame atât pentru produsele de consum curent (produse alimentare), dar şi pentru produsele de folosinţă îndelungată (IT, electronice, electrocasnice) trebuie judecată şi în contextul scăderii bugetului disponibil pe fondul crizei economice, când cheltuielile cu aceste tipuri de bunuri trebuie mai bine planificate. O posibilă explicaţie ar fi aceea că persoanele îşi doresc să vadă mai multe reclame pentru aceste tipuri de produse tocmai pentru a se informa mai mult şi a lua o decizie de cumpărare mai avantajoasă.

Informaţiile au fost obţinute prin interviuri faţă în faţă, pe un eşantion de 1.000 de persoane. Rezultatele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste, cu o eroare de eşantionare de maxim +/- 3%.

Rezultatele au fost comparate cu rezultatele obţinute într-un studiu similar, realizat de GfK România în 2002, surprizând evoluţia din ultimii nouă ani a percepţiei consumatorilor de publicitate, precum şi transformările care au avut loc în această perioadă în relaţia branduri - consumatori.

Pe de altă parte, studiul online a fost aplicat pe un eşantion de 500 de respondenţi recrutaţi din panelul online www.askgfk.ro, reprezentativ pentru populaţia cu vârste între 15 şi 55 de ani, utilizatori de internet din mediul urban. Marja de eroare este +/- 4%. Panelul online GfK numără în prezent peste 23.000 de panelişti.

GfK România, fondată în 1992, este parte integrantă a Grupului GfK. De peste 10 ani, GfK România este una dintre cele mai importante institute de cercetare de piaţă din România.