Câţi români au depus în bănci, în 2022, peste 100.000 de euro

Numărul românilor cu depozite mai mari de 100.000 de euro la bancă a urcat cu 8.084 în ultimul an, un salt record, ajungând până la un vârf de 59.519 la finalul primelor nouă luni din 2022, comparativ cu 51.435 în aceeaşi perioadă din 2021, relatează Ziarul Financiar.

Cele 59.519 de persoane fizice care au intrat în clubul românilor bogaţi aveau la sfârşitul primelor nouă luni din 2022 depozite mai mari de 100.000 de euro cu o valoare cumulată de 64,6 mld. lei (echivalentul a circa 13 mld. euro), potrivit celor mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).

Depozitele bancare sunt garantate în cazul falimentului unei bănci în limita echivalentului a 100.000 de euro.

În timp ce numărul persoanelor fizice cu depozite peste plafonul de 100.000 de euro a crescut cu 8.084 comparativ cu situaţia de la finalul primelor nouă luni din 2021, valoarea sumelor economisite s-a majorat cu 9,2 mld. lei (aproape 1,9 mld. euro), respectiv cu 16,7%.

Numărul deponenţilor se determină prin însumarea datelor consolidate raportate de fiecare bancă, astfel încât o persoană care are depozite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori.

Raportat la soldul total al depozitelor populaţiei în lei şi valută, care depăşea 286 mld. lei (circa 58 mld. euro) la finalul lunii septembrie 2022, depozitele aflate peste pragul de 100.000 de euro reprezintă circa 22,5%

Faţă de situaţia de la finalul lui 2021 se constată că doar în primele nouă luni din 2022 un număr de 4.948 de români au intrat în liga celor cu depozite peste 100.000 de euro la bănci, iar sumele economisite de aceştia au crescut cu 5,8 mld. lei (aproape 1,2 mld. euro), respectiv cu 9,8%.

În prezent, toţi deponenţii persoane fizice beneficiază de protecţia FGDB. Totodată, au devenit eligibile şi depozitele întreprinderilor mari, care erau excluse de la garantare în trecut, când erau garantate doar depozitele întreprinderilor mici şi mijlocii.

În cei doi ani de pandemie, 2020 şi 2021, numărul românilor bogaţi, cu depozite peste 100.000 de euro, a crescut cu 11.555, iar valoarea depozitelor de acest tip a crescut cu 12,9 mld. lei (2,6 mld. euro), respectiv cu 30%, comparativ cu nivelul de la finalul lui 2019. Pe parcursul întregului an 2021 numărul românilor cu depozite de peste 100.000 de euro a crescut cu 7.233, iar valoarea sumelor economisite s-a majorat cu 9,5 mld. lei, respectiv cu 19%.

Populaţia îşi lasă economiile în grija băncilor, deşi acestea plătesc dobânzi încă mici, aflate la mai puţin de jumătate faţă de inflaţie, care a depăşit 16%. Pentru majoritatea celor cu depozite bancare multe şi/sau mari contează mai mult siguranţa, lichiditatea, decât randamentul/câştigul, după cum spuneau analiştii.

În ultimul deceniu, numărul conturilor care depăşesc pragul de economisire de 100.000 de euro s-a majorat de circa 4 ori, la fel ca şi valoarea sumelor economisite peste acest plafon.

O parte din depozitele care depăşesc plafonul garantat de 100.000 de euro ar putea să fie direcţionată de români şi nerezidenţii care nu acceptă plasamentele riscante pentru cumpărarea de titluri de stat pentru populaţie având astfel posibilitatea să economisească prin creditarea statului român, care are nevoie de resurse financiare în perioada de criză generată de pandemia de COVID-19.

Ministerul Finanţelor a continuat în ultimii ani emisiunile de titluri de stat pentru populaţie.

Investiţia în titluri de stat prezintă avantajul că este sigură, este scutită de impozit şi dacă titlurile sunt vândute înainte de maturitate, investitorul nu îşi pierde dobânda, cum se întâmplă în cazul depozitelor bancare.

Deschiderea pieţei titlurilor de stat către populaţie antrenează reducerea gradului de dependenţă faţă de bănci şi asigurarea unei cereri mai stabile, inclusiv în perioadele cu turbulenţe pe pieţele financiare. Acestea sunt şi argumentele forte pe care s-au bazat inclusiv state occidentale care au promovat vânzarea de instrumente de datorie către populaţie.

Depozitele bancare sunt garantate în cazul falimentului instituţiei de credit, în general, în limita a 100.000 de euro, în echivalent lei, indiferent de situaţia în care s-ar putea afla o instituţie de credit (de exemplu, în stare de dificultate sau de insolvenţă), iar riscul pentru sumele care depăşesc acest plafon este asumat de client.

Termenul de plată a compensaţiilor este de 7 zile lucrătoare, de trei ori mai scurt faţă de fostul termen.

În cazul în care depozitele de la o bancă devin indisponibile ori banca este supusă unei măsuri de rezoluţie (de pildă, recapitalizarea internă), fiecărui deponent îi este garantată integral orice sumă mai mică decât 100.000 euro, iar cei care au depozite mai mari decât acest plafon beneficiază de acoperirea a 100.000 euro.

Mai mult, prin lege, depozitele acoperite sunt excluse în mod expres de la aplicarea instrumentului de recapitalizare internă, potrivit FGDB.

Pentru acea parte din depozit care depăşeşte 100.000 euro, deponenţii beneficiază de un tratament preferenţial, creanţele acestora având un rang superior.