Clădirile "cu bulină", o afacere foarte profitabilă pentru investitorii străini. Interesul pentru aceste imobile se vede şi în căutările din Google

Investitorii au creat o listă "neoficială" de preţuri de vȃnzare pentru aceste proprietăţi. Ei cumpără, ȋn special, apartamente nerenovate, de mari dimensiuni, situate ultracentral, pe care le ȋmpart ȋn locuinţe mai mici, le renovează la standarde ȋnalte şi le ȋnchiriază. De cele mai multe ori, pe termen lung, ȋn regim hotelier, prin AirBNB sau alte reţele, cu un grad de ȋntoarcere a investiţiei situat ȋntre 6 şi 10%, ȋn fiecare an.

"Pentru un preţ de 500-600 euro pe mp, a avea o locuinţă ȋn inima Bucureştiului reprezintă o afacere, pe care mulţi o percep foarte riscantă, dar pe care unii investitori o găsesc foarte atractivă şi o exploatează. O astfel de proprietate poate fi amortizată ȋn 8-10 ani, iar după consolidare, poate să ȋi crească valoarea chiar şi de trei ori", a declarat Daciana Petrov, acţionar Bucharest Imobiliare.

Ȋn ceea ce priveşte ȋnchirierile de imobile "cu bulină" ȋn scop comercial, acestea au scăzut dramatic după adoptarea legii nr. 282/2015, care interzice desfăşurarea de activităţi ce implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic. Actul normativ a avut un impact semnificativ pe această piaţă, mai ales ȋn Centrul Vechi din Bucureşti, şi a cauzat pierderi uriaşe ale proprietarilor de afaceri din zonă, care s-au trezit "ȋn stradă", după ce au fcut investiţii de zeci şi chiar sute de mii de euro ȋn amenajarea spaţiilor evacuate peste noapte.

Jucătorii care au avut resurse financiare să se repoziţioneze (lanţuri de restaurante, francize, farmacii, sedii de bănci), şi-au relocat afacerile pe marile bulevarde comerciale, cum ar fi Bd. Decebal din Capitală, de exemplu, ȋn mall-uri, precum şi la parterul clădirilor nou construite, ȋn diverse zone de interes ale oraşelor.

"Interesul pentru acest tip de imobile este, se pare, din ce ȋn ce mai mare şi ȋn rȃndul utilizatorilor din mediul online, judecȃnd după numărul căutărilor din Google. Dacă ȋn iulie 2016 sintagma 'clădiri cu risc seismic' a fost căutată de aproximativ 46.000 de ori, anul acesta, ȋn iulie, numărul s-a dublat, ajungȃnd la 92.680, conform datelor Google Keyword Planner", a declarat Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.

Conform datelor Ministerului Transporturilor şi Construcţiilor, din aproximativ 3.000 de clădiri de locuit expertizate tehnic ȋn Bucuresti şi ȋn 26 de judeţe, 600 au fost ȋncadrate ȋn clasa I de risc seismic, 383 dintre acestea aflȃndu-se ȋn Capitală. 125 de clădiri sunt multietajate, construite ȋnainte de anul 1940, şi au fost identificate ca prezentȃnd pericol public. Acestea au fost declarate de către autorităţi ca reprezentȃnd prioritatea numărul unu ȋn reducerea riscului seismic.