Doar trei tranzacţii prin carduri pe cap de locuitor în România

• Economic

  • Guvernul Austriei anunţă un plan de austeritate pe cinci ani 20:31
  • Autorităţile americane investighează cazuri de incendii la uşile unor automobile Toyota 18:54
  • Noul ministru al Economiei va susţine exploatarea resurselor minerale 15:26
  • Autostrada Sibiu-Piteşti va fi finanţată cu fonduri europene 13:34
  • Boagiu: Datoriile CFR la energie, de 1,2 mld.lei, pot fi plătite până la 31 decembrie fără penalităţi 13:23

Analiza face referire la 12 state europene şi arată că doar în Bulgaria s-au înregistrat anul trecut mai puţine plăţi prin carduri decât în România, cu o medie de două tranzacţii pe cap de locuitor. În Marea Britanie s-au efectuat cele mai multe tranzacţii, 124 pentru fiecare locuitor.

Din punct de vedere al valorii plăţilor efectuate cu cardul, România (51 de euro pe cap de locuitor) se apropie de media UE (de 54 de euro).

Totodată, majoritatea plăţilor,76%, sunt făcute în numerar, nivelul fiind peste media Europei Centrale şi de Est (44%) sau al statelor din vestul continentului (22%). În schimb, numărul tranzacţiilor prin carduri au o pondere de 6% din total, faţă de 14% în Europa Centrală şi de Est sau 34% în Europa de Vest.

"Cardurile reprezintă pentru bănci o zonă de creştere potenţială extrem de importantă", explică analiştii AT Kearney.

Studiul notează că în România reţelele de bancomate şi terminale POS (sisteme de plată la punctele de vânzare la care pot fi conectate cititoare pentru coduri de bare sau de carduri magnetice) au avut în ultimii trei ani printre cele mai dinamice expansiuni din UE.

Aproximativ 75% din numărul tranzacţiilor cu carduri (85% din valoarea totală) reprezintă retrageri de numerar de la bancomate.

Analiştii firmei de cercetare atrag atenţia asupra decalajelor semnificative în privinţa terminalelor de plată între oraşele mari şi cele mici, regiuni sau tipurile de comerciant. Ei remarcă, în plus, că o mare parte din populaţie nu este acoperită adecvat de sistemele POS.

AT Kearney estimează că hypermarketurile, supermarketurile, magazinele cash&carry şi de discount vor avea o pondere de 65% în structura comerţului de retail din România în 2013, faţă de 48% în 2007.

Ponderea vânzătorilor stradali se va menţine la 4%, însă cea a magazinelor de cartier şi a magazinelor generale se va reduce de la 40% în 2007 la 25% în 2013.

Studiul subliniază că în România ar trebui făcute eforturi pentru stimularea plăţii cu cardul, în defavoarea numerarului şi a tranzacţiilor prin bancomate, pentru dezvoltarea reţelelor de POS în zonele rurale şi motivarea agenţilor comerciali.