RBS: Ungaria a devenit mai riscantă decât România

• Economic

  • S&P a reconfirmat ratingul României la nivelul "BB+", cu perspectivă stabilă 19:27
  • Wall Street Journal: Guvernul japonez vrea să promoveze vânzarea de obligaţiuni cu o trupă pop de 92 de fete - FOTO 18:30
  • Deficitul bugetar a urcat la 0,83% din PIB în aprilie, de la 0,56% în martie 17:48
  • Cursul a urcat până la 4,4750 lei/euro pe piaţa interbancară, un nou maxim istoric 17:25
  • Grecii au miliarde de euro ascunşi în case şi devin ţinte foarte atractive pentru hoţi 16:34

Spread-ul dobânzilor plătite de cele două state este uşor în defavoarea României, dar analiştii băncii consideră că, bazat pe vulnerabilităţile şi riscurile în prezent mai mari din Ungaria, statul român ar trebui să suporte costuri de credit mai mici.

"Credem că România ar trebui să plătească dobânzi cu 0,25-0,5 puncte procentuale sub cele din Ungaria", se arată în raport.

Totodată, analiştii avertizează că Ungaria este vulnerabilă la o criză de finanţare, ţinând cont de nivelul ridicat al datoriilor şi de decizia guvernului de a merge pe cont propriu, fără o colaborare strânsă cu FMI.

În scenariul unei crize de finanţare, dobânzile plătite de Ungaria ar putea deveni cu până la un punct procentual mai mari decât cele suportate de România.

Totuşi, instabilitatea politică rămâne un risc major în România. Potrivit calculelor RBS, dobânzile suportate de statul român ar creşte cu 0,25 puncte procentuale dacă s-ar ajunge la alegeri anticipate, scenariu cu o probabilitate de 20%.

Punctele tari care recomandă România ca o piaţă mai puţin riscantă şi vulnerabilă decât Ungaria sunt relaţia mai bună cu FMI, nivelul relativ scăzut al datoriei de stat şi al datoriei externe, rezervele valutare mai mari, sistemul bancar mai stabil şi cu un potenţial mai ridicat de creştere, economia mai puţin expusă la deficitul de cerere externă şi perspectiva pozitivă a ratingului de ţară.

Pe de altă parte, Ungaria se bucură de un deficit bugetar semnificativ mai mic, stabilitate politică, o infrastructură cu mult superioară, instituţii publice mai de calitate, un nivel redus al corupţiei, precum şi de un nivel de trai cu mult mai ridicat.

Datoria de stat a României este de circa 30% din PIB, faţă de 80% în Ungaria, iar în cazul datoriei externe totale raportul este de 70% la 140% din PIB.

Totodată, România dispune de rezerve valutare de 32,6 miliarde euro, echivalentul a opt luni de importuri, în timp ce Ungaria are 28,1 miliarde euro, echivalentul a cinci luni de importuri.

Sectorul bancar ungar este afectat în această perioadă de taxa suplimentară impusă de guvern într-un sistem dominat de capitalul străin, unele instituţii de credit occidentale avertizând deja că vor tăia finanţarea sucursalelor locale. În acelaşi timp, datoria sectorului privat este mult mai redusă în România decât în Ungaria raportat la PIB (40% faţă de 71,3%), fapt care arată că piaţa românească are un potenţial mult mai ridicat.

Raportul dintre comerţ şi PIB este cu mult mai scăzut în România decât în Ungaria, de 40,2%, faţă de 84,7%, ceea ce face ca economia ungară să fie cu mult mai vulnerabilă la fluctuaţia cererii externe pentru exporturi, dar poate reprezenta şi un plus.

Ratingul Ungariei este cu o treaptă mai sus decât cel acordat României de marile agenţii de evaluare financiară, dar are perspectivă negativă, faţă de cea stabilă atribuită României.