Vânzările de carne, lapte şi ouă scad cu 20% în postul Paştelui. Producătorii pierd 50 de milioane de euro

Perioada 16-22 februarie este numită "săptămâna albă" când, potrivit calendarului ortodox, se pot consuma lactate, ouă şi peşte, însă nu şi carne. În acest an, după 23 februarie şi până pe data de 11 aprilie, religia ortodoxă interzice şi consumul de lactate, ouă şi peşte.

"Este cel mai lung post alimentar din an şi pe durata lui sunt doar două dezlegări la peşte, pe 25 martie şi 5 aprilie", spune Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Dorin Cojocaru, preşedintele patronatului din industria laptelui (APRIL) afirmă că în "săptămâna albă" vânzările de lactate cresc cu 5-10%, pentru ca în postul Paştelui să scadă, în medie, cu 20%.

"În bani, asta înseamnă că piaţa lactatelor scade cu aproximativ 30 de milioane de euro în acastă perioadă. Nu ştim, însă, cu cât scade la ţară, pentru că nu putem să controlăm autoconsumul. Probabil că oamenii îşi fac, în această perioadă, stocuri de brânză", a mai spus el.

În plus, cei care au vaci la ţară şi ţin post, vând laptele persoanelor care nu postesc sau celor care au copii mici.

Potrivit lui Cojocaru, vânzările de lapte explodează în Joia Mare, pentru că românii reîncep să cumpere încă de atunci, având în vedere că după două zile postul se termină.

Pentru produsele din carne, postul a început luni, 16 februarie. Reprezentanţii firmelor din domeniu afirmă, la rândul lor, că vânzările scad în perioada postului cu 10-30%, în funcţie de specificul producţiei.

"Cu cât este regiunea mai săracă, cu atât sunt oamenii mai religioşi şi ţin postul mai strict. La o producţie de 1.000 de tone pe zi şi un preţ mediu la carne de 3 euro kilogramul, vânzările zilnice sunt de circa 3 milioane de euro", a afirmat Ştefan Pădure, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii.

La o scădere medie de 20%, producţia se diminuează în perioadă postului cu 600.000 de euro pe zi. Potrivit patronatului, la calcul se ţine cont de cele 43-44 de zile lucrătoare din acest interval, astfel că pierderile pot fi estimate la aproximativ 25 de milioane de euro. La această sumă se adaugă şi cele 30 de milioane de euro, pierderile producătorilor de lapte şi produse lactate în această perioadă.

Cu toate că vânzările scad, producătorii spun că nu mai au spaţiu pentru reducerea preţurilor.

"Am scăzut deja preţurile în luna octombrie, ca urmare a cantităţilor mari de carne intrate în ţară după embargoul impus de Rusia. Producem deja sub costuri şi nu mai putem scădea preţurile", a spus Ilie Van, preşedintele Uniunii Naţionale a Crescătorilor de Păsări din România.

Dacă reprezentanţii Bisericii spun că ţin post în jur de 8-10 milioane de români, patronatele din alimentaţie estimează că numărul acestora este mult mai mic.