Vlădescu: Sperăm să trecem la un acord de tip precautionary cu FMI

• Economic

  • Guvernul Austriei anunţă un plan de austeritate pe cinci ani 20:31
  • Autorităţile americane investighează cazuri de incendii la uşile unor automobile Toyota 18:54
  • Noul ministru al Economiei va susţine exploatarea resurselor minerale 15:26
  • Autostrada Sibiu-Piteşti va fi finanţată cu fonduri europene 13:34
  • Boagiu: Datoriile CFR la energie, de 1,2 mld.lei, pot fi plătite până la 31 decembrie fără penalităţi 13:23

Întrebat de MEDIAFAX dacă din vară este posibilă trecerea la un acord de tip precautionary, Vlădescu a spus: "Este prea devreme să putem spune dacă vom schimba aranjamentul după următoarea evaloare. Sperăm să putem trece la un acord de tip precautionary, pentru că aceasta ar însemna că economia globală este în revenire şi că economia românească şi-a revenit."

Un acord de tip "precautionary stand-by" diferă de un aranjament de tip "stand-by" pentru că nu necesită utilizarea sumelor de bani prevăzute în acord decât în cazuri de urgenţă, deşi stabileşte pentru ţara semnatară angajamente economice similare.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

La începutul lunii mai, FMI a virat prima tranşa din împrumut (aproximativ 4,8 miliarde de euro), care a intrat la rezerva BNR, iar în luna septembrie a acordat şi banii aferenţi celei de-a doua tranşe (1,85 miliarde euro), din care jumătate au intrat la rezerva valutară a BNR şi jumătate în contul Trezoreriei statului aflat la BNR.

Până la finele lunii februarie, FMI va mai vira alte două tranşe, în valoare cumulată de 2,3 miliarde euro.

De altfel, şi reprezentanţi ai BNR au vorbit despre posibilitatea ca Romănia să nu atragă întreaga sumă convenită în acordurile cu FMI şi UE.

Viceguvernatorul BNR Cristian Popa opina recent că nu ar fi imposibil ca România să atragă mai puţini bani decât suma totală convenită prin aranjamentele de finanţare cu FMI şi UE.

Oficialul băncii centrale a adăugat că împrumturile pe care România intenţionează să le atragă de pe pieţele internaţionale trebuie lansate abia după concretizarea ştirilor privind acordarea următoarelor două tranşe şi asimilarea de către investitori a informaţiilor că banii au fost viraţi.

O nouă misiune a FMI va veni la Bucureşti la sfârşitul lunii aprilie- începutul lunii mai, pentru a pentru a evalua criteriile îndeplinite de România în martie, iar următoarea tranşă ar putea fi eliberată în jurul datei de 15 iunie.