Ion Cristoiu: Un nou mijloc prin care Sistemul foloseşte presa pentru compromiterea cuiva: Trimiterea unui dosar în judecată

  • Ion Cristoiu: Trimiterea în judecată a lui Liviu Dragnea de către DNA în dosarul vizitei din SUA la investirea lui Donald Trump, în ianuarie 2017, i-au făcut pe puţinii jurnalişti independenţi să se întrebe ce se urmăreşte prin asta.
  • Ion Cristoiu: În ultimii ani, marcaţi de folosirea Justiţiei pe post de Prostituată a Sistemului, după deschiderea Dosarului a apărut un alt instrument de folosire a DNA în bătălia politică:Trimiterea dosarului în judecată. A fost o vreme cînd compromiterea cuiva prin intermediul DNA avea loc încă din faza deschiderii Dosarului
  • Ion Cristoiu: Folosind trucul dosarului trimis în judecată se poate duce o campanie de compromitere a cuiva prin intermediul Presei militarizate. În cazul Liviu Dragnea, a cui compromitere s-a urmărit? A lui Donald Trump. Victoria lui Joe Biden a fost o Lovitură pentru Klaus Iohannis.
1194 afișări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: Un nou mijloc prin care Sistemul foloseşte presa pentru compromiterea cuiva: Trimiterea unui dosar în judecată

Ion Cristoiu: Un nou mijloc prin care Sistemul foloseşte presa pentru compromiterea cuiva: Trimiterea unui dosar în judecată

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că trimiterea în judecată a fostului lider PSD, Liviu Dragnea, în dosarul privind vizita în SUA din 2017, este un instrument folosit de preşedintele Iohannis cu ajutorul DNA pentru a intra în graţiile lui Joe Biden prin compromiterea lui Donald Trump.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

“Trimiterea în judecată a lui Liviu Dragnea de către DNA în dosarul vizitei din SUA la investirea lui Donald Trump, în ianuarie 2017, i-au făcut pe puţinii jurnalişti independenţi să se întrebe ce se urmăreşte prin asta. O întrebare aiurea în alte locuri ale lumii, unde Justiţia e realmente independentă, legitimă la noi, unde justiţia e Prostituata Sistemului. Dacă în privinţa judecătorilor mai putem conta pe existenţa unor oameni independenţi, buni profesionişti, definiţi prin orgoliul profesional, în cazul procurorilor nu există aşa ceva, mai ales în cele două instituţii care au fost şi sînt instrumentele prin care Preşedintele – azi Klaus Iohannis, ieri Traian Băsescu, mîine cine ştie cine o fi – controlează scena politică a ţării. Chiar dacă ar avea în ei un sîmbure de demnitate profesională, procurorii DNA şi DIICOT, dependenţi de şefii DNA şi DIICOT, la rîndul lor, dependenţi de Preşedinte, nu riscă să refuze o indicaţie mai mult sau mai puţin subtilă de a deschide un dosar cuiva.

Nu întîmplător spun, a deschide un dosar cuiva.

Pentru că în România de azi, simpla deschidere a unui dosar e suficient pentru a scoate din joc un politician.

Klaus Iohannis a impus clasei politice aberaţia că orice politician căruia i se deschide un dosar de către DNA sau DIICOT să fie declarat penal. Iar un penal n-are ce căuta într-o funcţie publică şi chiar într-o funcţie politică. Din punct de vedere legal, deschiderea unui dosar nu înseamnă nimic în privinţa vinovăţiei sau nevinovăţiei cuiva. Se ştie că un procuror e asemenea unui jurnalist de investigaţii sau asemenea unui detectiv. Un jurnalist de investigaţii poate deschide o anchetă pornind de la un simplu pont. Nu de puţine ori, la finele investigaţiei, ajunge la concluzia că suspiciunea nu se confirmă. Aşa şi procurorul. Potrivit Legii, o investigaţie deschisă de un procuror n-are semnificaţia stabilirii adevărului. Acesta se stabileşte din punctul de vedere al procurorului abia cînd ancheta e gata. Şi o anchetă se poate finaliza la fel de bine cu NUP. Nu asistăm noi în ultima vreme la clasări pe bandă rulantă ale unor anchete DNA deschise pe vremea Binomului? Din nenorocire, celor scoşi din cauză nu le foloseşte la nimic. Dosarele au fost deschise cu ani în urmă. La vremea respectivă simpla deschidere a distrus viaţa politicianului. Devenit penal, el a trebuit să demisioneze. Evident, acum nu-l mai readuce nimeni în funcţie.

În acelaşi timp, la vremea respectivă Presa Binomului SRI-DNA l-a călcat în picioare pe respectivul. Deşi era vorba doar de deschiderea unui dosar, suspectul era deja declarat vinovat. Nu s-a ţinut cont o clipă că la capătul anchetei penale respectivul ar putea fi declarat nevinovat.

 Cealaltă concluzie a anchetei rămîne trimiterea în judecată. Dar nici trimiterea în judecată nu înseamnă în chip automat că respectivul e vinovat, adică penal. Pe procurorul slugă nu-l opreşte nimeni să trimită în judecată un rahat cu şină pe post de dosar. Cine-l trage la răspundere dacă dosarul e respins de judecător? La fel se întîmplă şi cu deschiderea unui dosar. Cine-l opreşte pe procurorul slugă să deschidă, potrivit indicaţiilor, un dosar unui politician pe care Sistemul îl vrea scos din joc, doar pe baza unor hîrtii fără valoare? Cine se întreabă în spaţiul public dacă un dosar s-a deschis plecînd de la dovezi cît de cît suficiente?

Nimeni.

Ar trebui să se întrebe presa.

Numai că presa se năpusteşte asupra celui căruia i s-a deschis dosar. Abuzurile procurorilor nu intră în preocupările ei.

În cazul Liviu Dragnea avem de-a face cu un dosar trimis în judecată.

Ei şi?

Înseamnă asta ca Liviu Dragnea va fi condamnat? Înseamnă asta că dosarul e altceva şi decît o culegere de năzbîtii trimise de procuror în instanţă?

Dacă Liviu Dragnea n-ar fi la puşcărie deja, am spune că dosarul Trump are menirea de a-l scoate din joc sub porecla de penal.

Liviu Dragnea e deja condamnat într-un dosar.

E penal, pe bune, ca să spun aşa.

Dar atunci de ce a fost trimis Dosarul Vizitei la Trump în judecată?

Răspunsul îl găsim aruncînd o privire asupra publicaţiilor care se constituie în sentinele ale Sistemului în spaţiul mediatic. Toate sînt pline cu dezvăluiri compromiţătoare despre vizita lui Liviu Dragnea.

De unde sînt ele luate?

Din dosarul întocmit de procuror.

Înseamnă că ele sînt adevărate, mai ales cele cuprinse în rechizitoriu?

Dacă am fi într-o altă ţară, am spune fără a clipi:

Da, sînt adevărate, un procuror nu-şi poate permite să născocească într-un dosar trimis în judecată.

La noi e vorba însă de un procuror DNA. Un procuror al unei instituţii care nu-i altceva decît ciomagul Sistemului.

Prin urmare, avem serioase îndoieli că dezvăluirile prezentate de Presă ca fiind autentice chiar sînt autentice.

În ultimii ani, marcaţi de folosirea Justiţiei pe post de Prostituată a Sistemului, după deschiderea Dosarului a apărut un alt instrument de folosire a DNA în bătălia politică:

Trimiterea dosarului în judecată.

A fost o vreme cînd compromiterea cuiva prin intermediul DNA avea loc încă din faza deschiderii Dosarului. Scandalurile provocate de scurgerile ilegale de informaţii, scurgeri de care beneficiau doar Unităţile militare din presă, au dus la curmarea acestei căi de manipulare.

 S-a apelat atunci la momentul numit Trimiterea Dosarului în instanţă.

Publicarea unor dezvăluiri din Rechizitoriu are un caracter legal. Nu are însă şi un caracter corect, deoarece se pune întrebarea:

Garantează presa că o dezvăluire care nu e rodul investigaţiei gazetăreşti, ci e luată dintr-un dosar întocmit de un procuror DNA, e adevărată?

Nu garantează.

Asta nu opreşte presa să publice documente din Dosar şi fragmente din Rechizitoriu ca şi cum ar fi adevăruri absolute.

V-aţi prins de noua şmecherie a Sistemului?

 Dacă aceste dezvăluiri ar fi fost dezvăluite de un site, de o televiziune ca fiind ale jurnaliştilor din redacţie, exista riscul în orice moment ca publicaţia să fie dată în judecată de victima dezvăluirilor, pe motiv că nu sînt adevărate.

Ele sînt publicate însă ca ţinînd de un dosar trimis în judecată de un procuror.
Şi cum un procuror nu poate pune într-un dosar năzbîtii, fie din prostie, fie la ordin, tot ce se publică despre o persoană dintr-un dosar sînt prezentate ca adevăruri absolute. În plus, instituţia de presă nu riscă un proces, deoarece, vezi Doamne! ea n-a făcut altceva decît să redea dintr-un dosar alcătuit de procuror.

Şi astfel folosind trucul dosarului trimis în judecată se poate duce o campanie de compromitere a cuiva prin intermediul Presei militarizate.

În cazul Liviu Dragnea, a cui compromitere s-a urmărit?

A lui Donald Trump.

Victoria lui Joe Biden a fost o Lovitură pentru Klaus Iohannis. Şi nu numai pentru că el a trecut dintre liderii UE, un favorit al lui Donald Trump, ci pentru că el a condus în România strîngerea de informaţii compromiţătoare împotriva fiului lui Joe Biden.

Mai ţineţi minte cum vorbea Klaus Iohannis despre despre Hunter Biden în timp ce în România se strîngeau informaţii compromiţătoare menite a-l compromite pe Joe Biden?

Hunter Biden n-avea nici măcar nume.

Era pur şi simplu:

<Acest personaj>!

A venit la Casa Albă Joe Biden, cel pe care Donald Trump voia să-l înfunde cu ajutorul partenerilor din România.

Cum poţi încerca să-i intri în graţii lui Joe Biden?

Făcînd un dosar DNA din care iese compromis Donald Trump!”

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici