Extinderea spre Balcanii de Vest, punct nevralgic pentru miniştrii de Externe din UE. Care sunt disensiunile

În cadrul unei întruniri în capitala bulgară Sofia, miniştrii UE au discutat pentru prima dată despre planul Comisiei Europene, care a stabilit ca obiectiv aderarea Serbiei şi a Muntenegrului până în 2025.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, s-a declarat "extrem de dezamăgit" de această ţintă, spunând că primele ţări din Balcanii de Vest ar trebui să fie acceptate în UE în 2022.

"Cred că anul 2025 este foarte îndepărtat şi că aceste ţări merită o cale mult mai rapidă de integrare", a declarat Szijjarto, subliniind că extinderea UE va contribui la diminuarea tensiunilor dintre statele vecine ale regiunii est-europene.

Germania este foarte reticentă în privinţa propunerii Comisiei Europene, indicând deficienţe ale statului de drept în state membre precum România, Bulgaria, Polonia şi Ungaria.

"Tocmai m-am întors din Serbia, iar situaţia din Kosovo este deosebit de dificilă. Trebuie să vorbim sincer despre acest lucru", a declarat ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel.

Diplomaţii din Polonia, Austria şi Italia au subliniat creşterea influenţei Rusiei şi a Chinei în regiunea Balcanilor de Vest.

"Cine va fi primul la Belgrad - China sau UE? Este ceea ce trebuie să contracarăm, întrucât vorbim despre vecinătatea noastră imediată", a spus ministrul austriac de Externe, Karin Kneissl.

Ministrul sloven de Externe, Karl Erjavec, consideră că anul 2025 este un obiectiv "nerealist", adăugând că statele din Balcanii de Vest au nevoie de mai mult timp pentru a-şi rezolva disputele şi pentru a îndeplini criteriile de intrare în UE.

Şeful diplomaţiei de la Paris, Jean-Yves Le Drian, şi-a manifestat, de asemenea, precauţia. "Este clar că există anumite condiţii (de aderare) şi că aceste condiţii sunt exigente", a spus ministrul francez de Externe.

Conform unei propuneri trimise Comisiei Europene la finele lunii ianuarie, Austria, Cehia, Estonia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia vor să permită accesul la întrunirile UE din domenii precum mediu, sănătate, transporturi şi politică externă pentru guvernele din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia, Kosovo şi Serbia.

La 21 noiembrie, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a susţinut apelul făcut de către Bulgaria pentru integrarea statelor din Balcanii de Vest în UE. Ulterior, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat că extinderea Uniunii nu este posibilă până în 2020.

Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al statelor din Balcanii de Vest, acumulând peste 76% din comerţul total din regiune.

Citeşte şi: Autorul atacului armat din SUA, plasat în arest preventiv/ Individul este membru al unui grup radical

Citeşte şi: Iohannis: Nişte penali fac o încercare disperată să atace DNA/ DNA face o treabă foarte bună

Citeşte şi: Iohannis: SPP este un corp de profesionişti, care fac o muncă foarte bună, foarte grea

Citeşte şi: Coreea de Nord avertizează că SUA "vor plăti un preţ mare" pentru acuzaţiile privind drepturile omului

Citeşte şi: Reuniune UE pe tema măsurilor de diminuare a riscurilor bancare

Citeşte şi: Atac dur al preşedintelui Iohannis în scandalul din jurul DNA: Nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea sa/ I-am primit, la Cotroceni, pe Dragnea şi Dăncilă

Citeşte şi: Momentul anului în tenis: Wozniacki, scoasă din minţi la meciul cu Niculescu/ Daneza s-a certat cu arbitrul şi a făcut un gest controversat. Tot scandalul s-a petrecut sub ochii lui Halep| VIDEO