Mii de persoane au manifestat în Franţa, mitingul de la Paris fiind deschis de romi români - FOTO

• Externe

  • Statele Unite construiesc noi reactoare nucleare, pentru prima dată din 1978 09:54
  • Nouă erupţie a vulcanului Etna, a doua din 2012 08:40
  • Catherine Ashton îndeamnă Rusia să recunoască realitatea din Siria 08:15
  • Un parlamentar bulgar afirmă că se teme că România şi Bulgaria ar putea fi separate în cadrul MCV 07:50
  • Membrii unui grup de puşcaşi marini, fotografiaţi cu un steag nazist 07:45

Conform ministerului, 77.300 de persoane au defilat în toată Franţa.

"Deşi organizate de circa 60 de organizaţii, colective, sindicate şi partide politice, manifestaţiile din această zi, aşa-zise «de apărare a drepturilor omului», nu au reunit în total, pe întreg teritoriul, decât câteva zeci de mii de persoane", a afirmat anterior ministrul de Interne, Brice Hortefeux, într-un comunicat.

"Este, fără îndoială, o dezamăgire pentru organizatori", a adăugat el.

Conform organizatorilor, cel puţin 100.000 de persoane au defilat pe întreg teritoriul împotriva înăspririi politicii de securitate a preşedintelui, anunţată la sfârşitul lui iulie, în special împotriva expulării romilor, care a generat critici internaţionale.

La Paris, mitingul a reunit 12.000 de manifestanţi potrivit poliţiei, sau 50.000 conform organizatorilor.

"Îmi voi continua acţiunea hotărâtă pentru a determina scăderea tuturor formelor de delincvenţă, pentru a apăra drepturile victimelor şi asta fără a stigmatiza vreo comunitate", a promis sâmbătă seară ministrul Hortefeux.

Manifestaţii au fost organizate în peste 130 de oraşe din Franţa, precum şi în faţa ambasadelor franceze din mai multe state ale Uniunii Europene, la apelul a zeci de asociaţii şi organizaţii de apărare a drepturilor omului, cu sprijinul sindicatelor şi al partidelor de opoziţie (stânga, ecologişti).

Manifestaţia din Paris a început în jurul orei 14.30 (15.30, ora României), având în frunte circa 40 de romi români, a căror tabără a fost distrusă la 12 august la Choisy-le-Roi, la periferia capitalei franceze. Protestatarii afişau banderole pe care scria "Nu politicii inumane a lui Sarkozy".

Miile de manifestanţi erau urmaţi de personalităţi politice de stânga, reprezentanţi ai sindicatelor, asociaţiilor şi artişti, în spatele unei banderole care prezenta sloganul acestei mobilizări naţionale: "Nu xenofobiei şi politicii stâlpului infamiei. Libertate, egalitate, fraternitate".

Aflat la un nivel scăzut în sondaje şi pus într-o situaţie stânjenitoare de scandalul politico-fiscal referitor la ministrul Muncii, Eric Woerth, care trebuie să apere de marţi reforma crucială a sistemului de pensii, preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat la sfârşitul lui iulie o înăsprire a politicii de securitate.

El a decis desfiinţarea taberelor ilegale de romi şi are în vedere posibilitatea de a retrage cetăţenia franceză anumitor infractori de origine străină, generând indignarea societăţii civile şi a opoziţiei, precum şi îngrijorarea ONU, a Comisiei Europene şi a Vaticanului.

În total, câteva mii de persoane au manifestat în provincie, în special în sud-vest, la Bordeaux şi Toulouse, sau în sud-est, la Montpellier.

Sute de persoane au protestat în cursul dimineţii la Bordeaux, pentru a spune "Stop rasismului, libertatea, egalitatea, fraternitatea în pericol".

În Europa, manifestaţiile au reunit între câteva zeci şi o sută de persoane în faţa unor reprezentanţe ale Franţei.

La Bruxelles, pe banderole se putea citi: "Romi, imigranţi, cine urmează?". La Barcelona, mesajul transmis era: "Ajunge cu deportările", iar la Londra: "Suficient, este suficient".

De la sfârşitul lui iulie, aproximativ 1.000 de romi români şi bulgari au fost repatriaţi şi o sută de tabere ilegale desfiinţate.

"Linia roşie a fost depăşită", a declarat sâmbătă preşedintele Ligii Drepturilor Omului (LDH), Jean-Pierre Dubois. "Nu acceptăm otrava pe care Guvernul este pe punctul de a o instila în republica noastră", a declarat liderul Verzilor, Cecile Duflot.

Secretarul general al principalului sindicat din Franţa (CGT, de stânga), Bernard Thibault, consdieră "periculoasă reţinerea ideii că tot răul societăţii vine din imigraţie".

Franţa a fost chemată la sfârşitul lui august de ONU să evite "discursurile politice discriminatorii". Săptămâna aceasta, pentru prima dată, ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a criticat repatrierea romilor, apreciind că "nu este o soluţie".

În aceste condiţii, Franţa a explicat marţi, în faţa unei Comisii Europene rezervate, politica sa privind expulzarea romilor, declarând că dreptul european este respectat "cu scrupulozitate". Franţa "nu stigmatizează pe nimeni", a declarat ministrul Afacerilor Europene, Pierre Lellouche.

Circa 15.000 de romi trăiesc în Franţa, unde beneficiază de regulile de liberă circulaţie ale UE, dar trăiesc adesea în adăposturi improvizate. După trei luni petrecute în Franţa, fără domiciliu sau surse de venit, ei intră în ilegalitate şi pot fi expulzaţi.

Parlamentarii europeni urmează să dezbată marţi acest subiect, la Strasbourg. În aceeaşi zi, preşedintele va trebui să facă faţă unei alte zile de mobilizare, împotriva reformei nepopulare a sistemului de pensii.