Obama vrea să "întoarcă pagina", anunţând încheierea misiunii de luptă a SUA în Irak

• Externe

  • Controale reduse pe aeroporturile americane pentru bătrânii de peste 75 de ani 15:06
  • Observatorii ONU merg în regiunea Hula din centrul Siriei la o zi după bombardamente 14:45
  • Cel puţin 50 de morţi în urma unor inundaţii produse în nordul Afganistanului 14:30
  • Peste 400 de replici înregistrate în Bulgaria după cutremurul de marţi 13:43
  • Dmitri Medvedev, ales la conducerea partidului Rusia Unită 12:32

"Azi, anunţ că misiunea de luptă în Irak s-a terminat. Operaţiunea «Libertate în Irak» a luat sfârşit şi irakienii sunt în prezent responsabili de securitatea ţării lor", a declarat Obama, într-un discurs solemn în faţa naţiunii, din Biroul Oval al Casei Albe.

"Am retras aproape 100.000 de militari americani din Irak. Am închis sute de baze sau le-am transferat irakienilor", a subliniat el, amintind că îşi ţine astfel o promisiune din campania electorală.

Obama a remarcat şi că ţara sa a plătit "un preţ enorm" în Irak, unde peste 4.400 de militari americani au murit, de la începerea ofensivei în martie 2003, lansată de predecesorul său, George W. Bush.

Acesta din urmă a vrut să înlăture regimul lui Saddam Hussein, suspectat, pe baza unor informaţii care s-au dovedit a fi false, că ar întreţine un arsenal de arme de distrugere în masă.

Obama s-a opus cu virulenţă acestei operaţiuni, într-o perioadă în care nu era decât un ales local. Afirmând marţi că este timpul să "se întoarcă pagina", preşedintele a profitat de discursul său pentru a încerca să răspundă preocupărilor compatrioţilor săi privind situaţia internă.

"Sarcina noastră urgentă este în prezent restabilirea economiei şi reangajarea milioanelor de americani care şi-au pierdut locul de muncă", a spus el, amintind că ofensiva din Irak a "condus la cheltuirea unor vaste resurse în străinătate, într-o perioadă de reduceri bugetare".

La Bagdad, prim-ministrul irakian Nuri al-Maliki a apreciat că Irakul este în prezent "o ţară suverană şi independentă" şi a afirmat că armata sa poate asigura securitatea, într-un stat care rămâne pradă violenţelor şi instabilităţii politice.

"Este o zi care va rămâne în memoria tuturor irakienilor", a afirmat Maliki, subliniind că armata irakiană va şti să preia conducerea de la americani. Dar ministrul irakian al Apărării a apreciat că în 2012 forţele irakiene nu vor fi capabile să asigure securitatea decât în proporţie de "95 la sută".

În contextul în care Irakul nu are nici în prezent un Guvern format, la aproape şase luni după alegerile legislative, Obama i-a încurajat pe oficialii politici irakieni să ajungă "rapid" la un acord. Când va fi cazul, "nu există nici o îndoială, irakienii vor avea un partener puternic: Statele Unite", a afirmat el.

Anterior, marţi, Obama traversase teritoriul Statelor Unite pentru a se întâlni cu veterani din Irak, într-o bază militară din Texas, şi a le face cunoscută recunoştinţa naţiunii.

Efectivele armatei americane în Irak au ajuns sub pragul simbolic de 50.000 de militari, faţă de 170.000 în 2007, perioada celor mai grave violenţe interconfesionale. Începând de miercuri, ei vor fi însărcinaţi să "consilieze şi să ofere asistenţă" armatei irakiene. Potrivit calendarului anunţat de Obama, ei ar urma să plece la sfârşitul anului 2011.

Obama a evocat marţi situaţia din cel de-al doilea teatru major de operaţiuni al armatei americane, Afganistan. El a triplat acolo contingentul existent, de la începutul mandatului său, în condiţiile în care a anunţat şi începere a retragerii din această ţară, din vara anului 2011.

"Ritmul de retragere a trupelor noastre va fi determinat de situaţia de pe teren şi susţinerea noastră în Afganistan va continua", a precizat Obama, care a promis însă că "această tranziţie va începe, pentru că perspectiva unui război nesfârşit nu serveşte nici intereselor noastre, nici celor ale poporului afgan".