Proiectul Corona a spionat armata sovietică, iar acum rezolvă misterele ecologice din Europa de Est

Pentru cartografierea istoriei unui peisaj, silvicultorii precum dr. Niţă depindeau de hărţi şi inventare tradiţionale de copaci care ar putea fi pline de inexactităţi. Însă acum pot beneficia de un mecanism care oferă informaţii exacte, produsul unui program american de spionaj din secolul al XX-lea, proiectul Corona, care a lansat sateliţi clasificaţi în anii 1960 şi 1970 pentru a analiza secretele armatei sovietice.

Împreună cu calculele moderne, imaginile captate din spaţiu au ajutat arheologii să identifice siturile antice, au demonstrat modul în care craterele lăsate de bombele americane în timpul războiului din Vietnam au devenit iazuri de peşte şi au povestit remodelarea acoperirii copacilor din Europa de Est a celui de-al Doilea Război Mondial.

„Este Google Earth în alb şi negru”, a spus Catalina Munteanu, biogeograf la Universitatea Humboldt din Berlin, care a folosit imagini Corona pentru a arăta că marmotele s-au întors în aceleaşi vizuini de-a lungul deceniilor de practici agricole distructive din Kazahstan, potrivit New York Times.

Sateliţii Corona sunt o „maşină a timpului” pentru suprafaţa Pământului

Ceea ce este şi mai important, cu ajutorul sateliţilor spion, oamenii de ştiinţă pot extinde cronologia unui peisaj chiar mai devreme în secolul al XX-lea. Acest lucru, în mod paradoxal, ne ajută să prezicem ce urmează.

În 2015, Dr. Nita a început să dezvolte o metodă de procesare a imaginilor Corona, inspirată de un software care corectează filmările dronelor. „Programarea computerului nu era suficient de sofisticată înainte”, a spus el.

Odată cu acesta şi alte progrese tehnice, cercetările care utilizează datele Corona s-au intensificat. Numai în ultimii doi ani, oamenii de ştiinţă au studiat imaginile pentru a urmări mişcările gheţarilor din Asia Centrală, modificările ţărmului în Arabia Saudită, copacii wadi în deşerturile din estul Egiptului şi pierderea gheţii în Peru.

Odată cu schimbările climatice şi alte transformări ale ecosistemului global, nu a fost niciodată mai important să înregistram şi să combinăm modificările de mediu pe termen lung, a spus dr. Munteanu: „Tot ceea ce facem lasă o amprentă. Acest impact ar putea apărea doar decenii mai târziu ”.

În august 1960, primul zbor Corona de succes a făcut opt treceri de zi peste Uniunea Sovietică. Când camera a folosit toate cele 20 de kilograme de film, satelitul a lansat capsula de întoarcere a filmului de la o altitudine de 100 de mile. Pachetul a lovit atmosfera, a lansat o paraşută şi a fost ridicat, în aer, de un avion al Forţelor Aeriene la nord-vest de Hawaii. A devenit prima fotografie recuperată vreodată de pe orbită.