Radio Free Europe redevine actor în războiul mediatic pe fondul conflictului din Ucraina

Cu sediul la Praga, RFE/RL, care în rusă poarte numele de Radio Svoboda, emite către ţările în care libertatea presei este limitată. Conflictul din Ucraina care a provocat peste 3.000 de morţi în mai puţin de un an a determinat radioul să îşi consolideze în mod considerabil serviciile în rusă şi ucraineană.

"Ne-am întors graţie lui Vladimir Vladimirovici (Putin), pentru că oamenii au înţeles brusc că ceea ce facem este foarte important", a declarat pentru AFP Nenad Pejici, unul dintre cei doi principali şefi ai postului de radio. De fapt, în pofida tăierilor bugetare generale, secţiile care se ocupă de criza ucraineană au fost consolidate.

Când Rusia a anexat Crimeea în martie, radioul a creat un site de Internet pentru peninsulă în trei limbi: rusă, ucraineană şi tătară.

"Am lansat 60 de proiecte în Ucraina, unele pentru Crimeea, altele pentru est (...) Am montat un studio de televiziune la Kiev şi am creat o structură solidă acolo", povesteşte Pejici.

În această vară, într-o lună, site-ul ucrainean a primit 7,4 milioane de vizite şi a înregistrat 2,3 milioane de utilizatori.

"În noiembrie 2013, Radio Svoboda a acoperit în direct începutul manifestaţiilor în Maidan la Kiev", afirmă şeful serviciului ucrainean, Mariana Draci. În ziua masacrului manifestanţilor, la 20 februarie, numărul vizitelor a atins 1,5 milioane. Pe Twitter, audienţa a trecut de la 10.000 în noiembrie 2013 la 180.000 în această lună.

Fondat în timpul Războiului Rece, având sediul iniţial la Munchen, postul de radio american s-a mutat în 1995 la Praga. Acesta emite către 21 de ţări în 28 de limbi şi foloseşte aproximativ 1.200 de jurnalişti şi colaboratori la sediu şi în cele 19 birouri ale sale din străinătate.

"S-au prăbuşit imperii, au căzut ziduri, au dispărut dictatori, dar Radio Svoboda există şi va continua să existe, ca libertatea", a declarat premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk în cadrul unei recepţii organizate la Kiev la sfârşitul săptămânii trecute, când radioul a împlinit 60 de ani de existenţă.

Dar RFE/RL nu primeşte doar complimente.

"În timpul războiului ruso-ucrainean, am văzut cum Rusia a trăit un fel de isterie patriotică. Chiar publicul nostru obişnuit a început să ne trimită comentarii foarte dezagreabile", a declarat Pejici.

Reporterii săi pe teren au trăit momente şi mai dure. "În acest an, corespondenţii noştri au fost bătuţi şi hărţuiţi, unii dintre ei au fost răpiţi, la Kiev, Harkov, Doneţk şi în Crimeea", a declarat Draci, originară din Kiev.

"Principalii noştri corespondenţi în estul Ucrainei au fost nevoiţi să fugă din Doneţk şi Lugansk (două mari oraşe aflate sub controlul rebelilor). Ne sprijinim acum din ce în ce mai mult pe jurnaliştii-cetăţeni pentru a obţine informaţii în regiunile controlate de separatişti", adaugă ea.

Şeful redacţiei din Crimeea a fost obligat să fugă din peninsulă după ce a primit ameninţări care i-au amintit de epoca KGB-ului, redutabila poliţie secretă sovietică. În perioada Războiului Rece, KGB-ul şi alte poliţii politice din ţările blocului sovietic au urmărit brutal şi au reprimat orice colaborare cu postul de radio Free Europe în timp ce emisiunile sale erau deseori bruiate.

În prezent, "mai întâi te cheamă, îţi vorbesc, dar când văd că tu continui, le vor vorbi mamei tale, tatălui tău. Şi pentru părinţi este diferit, prin urmare este foarte dur", explică Nenad Pejici.