The Economist: Traian Băsescu ar putea adopta modelul Putin, revenind la putere ca premier după 2014

"Scandalurile, în parte politizate, au afectat imaginea fostului căpitan de navă, deşi el ar mai putea reveni, în stil Putin, ca prim-ministru după expirarea mandatului său, în 2014", afirmă revista.

Într-un articol publicat cu supratitlul "România dezamăgitoare", The Economist trece în revistă problemele economice şi de infrastructură cu care se confruntă România, afirmând că, "pe hârtie, programul de reformă (al guvernului) pare impresionant, dacă nu ar fi fost întârziat".

"Dar mulţi se îndoiesc că acesta poate vindeca bolile perene ale corupţiei, birocraţiei şi serviciilor publice de slabă calitate", adaugă revista, reamintind că Guvernul este o coaliţie nepopulară formată din PDL, "partidul preşedintelui fermecător, dar dificil" Traian Băsescu, şi o alianţă a minorităţii maghiare. "Nici chiar criticii nu-l acuză de populism ieftin", apreciază The Economist.

"Marile cazuri de corupţie avansează încet, ca şi unele reforme judiciare, cum sunt noile coduri penal şi civil. Climatul de impunitate pentru cei bogaţi şi puternici a dispărut în mare parte. Chiar şi politicieni importanţi riscă să ajungă la închisoare dacă dosarele lor ajung în cele din urmă la tribunal", comentează revista, citându-l pe ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care afirmă: "Corupţia este o afacere periculoasă în România acum".

Activiştii anticorupţie se pregătesc pentru o nouă campanie, "deşi presa sarcastică şi sumbră îi face pe mulţi să simtă că astfel de eforturi nu au nici o şansă".

"Victoriile anterioare, cum a fost alegerea lui Băsescu în «revoluţia portocalie» din decembrie 2004, s-au dovedit efemere", adaugă The Economist. "Cei mai mari suporteri ai lui (Băsescu) se află acum în străinătate. Mulţi salută îmbunătăţirea relaţiilor cu Moldova (o provincie a României de dinainte de război, unde el a promovat emiterea de paşapoarte româneşti). Atlanticist ferm, el este unul dintre puţinii aliaţi care le-au mai rămas georgienilor, care se simt părăsiţi de majoritatea prietenilor vechi. Ar putea vota pentru el acolo, indiferent ce ar face poporul său", afirmă revista.

The Economist apreciază că problema cea mai urgentă a României o reprezintă economia, reamintind că, după aderarea la UE, în 2007, România s-a bucurat de un boom de trei ani, când creşterea anuală atingea 8 la sută. "Acolo unde un guvern prudent ar fi frânat, România a apăsat acceleraţia", iar prăbuşirea din 2009 a determinat ţara să ceară un împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI în 2009, însoţit de condiţii dure şi reducerea cu 25 la sută a salariilor în sectorul public, concedierea a peste 100.000 de angajaţi şi, în urma opoziţiei Curţii Constituţionale faţă de legea pensiilor, creşterea la 24 la sută a TVA.

The Economist afirmă că mulţi români consideră Banca Centrală drept cea mai solidă instituţie, aceasta reuşind să menţină leul relativ stabil şi inflaţia redusă şi să supravegheze sistemul financiar, dar neputând să relanseze creşterea.

Creşterea exporturilor reprezintă un punct pozitiv, însă exporturile reprezintă numai o mică parte din economie, în timp ce construcţiile se află încă în dificultate, ca şi investiţiile şi cheltuielile de consum. "Ajutorul poate veni din cele 30 de miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană pentru modernizarea României, cel mai mare şi mai sărac dintre noii membri", afirmă revista.

"Un exemplu de bune intenţii, cu rezultate slabe vine de la Snagov, o mănăstire situată pe o insulă unde se presupune că a fost îngropat adevăratul Dracula, un prinţ numit Vlad Ţepeş. Cu multă fanfară, autorităţile au construit un pod peste lac (...), în speranţa că vor atrage turişti", comentează The Economist. "Noul ministru al Turismului, Elena Udrea (o blondă vivace şi înstărită), vrea ca (Ţepeş) să devină personaj central" şi îi conduce pe ambasadorii străini într-un "tur Dracula" la castelele acestuia. "Dar pentru vizitatorii mai umili, găsirea drumului nemarcat către Snagov este dificilă. Podul prost construit este ca un spin în ochi. Un călugăr morocănos cere o taxă considerabilă şi îi numeşte pe ţiganii (romi) locali pleavă", adaugă revista.

The Economist afirmă că nici investitorii străini nu se înghesuie să profite de solul fertil şi peisajele frumoase ale României sau de forţa de muncă flexibilă, ieftină şi poliglotă, iar serviciile sunt subdezvoltate. "Investitorilor le place siguranţa, nu stilul întunecat şi brusc de luare a deciziilor care caracterizează politica românească", afirmă revista, adăugând că investitorii se plâng şi de judecătorii ignoranţi şi incompetenţi şi dând drept exemplu Petrom, care încearcă în zadar să determine tribunalele să îi identifice corect pe reclamanţi, să specifice valoarea daunelor în sentinţe şi să unifice cazurile identice.