Băsescu: Am promulgat noua lege de accelerare a restituirilor

"Am promulgat şi noua lege de accelerare a restituirilor. Ca şi pentru procurori, şi pentru această lege am primit foarte multe solicitări să o resping. Şi această lege, în viziunea unora, este nenorocirea României şi încălcarea statului de drept.
Rezist şi acestui tip de presiune pentru simplul motiv că am constatat că este nelegitimă, nerealistă şi nu ar face decât să întârzie procesele şi aşa extrem de întârziate în ceea ce priveşte retrocedările", a spus şeful statului, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Băsescu a adăugat că "legea are un set de puncte tari, are şi câteva vulnerabilităţi".

"Prefer să o promulg decât să o trimit înapoi la Parlament, de unde nu ştim cum ar mai ieşi", a precizat el.

Curtea Constituţională a respins, vineri, contestaţia PDL în cazul Legii privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. Contestaţia luată vineri în discuţie de judecătorii constituţionali fusese depusă de PDL la Curtea Constituţională în 22 aprilie.

Premierul Victor Ponta declara, la sfârşitul lunii aprilie, că se aşteaptă ca preşedintele Traian Băsescu să promulge Legea privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, după ce Curtea Constituţională va analiza contestaţia depusă de PDL, precizând că a discutat cu şeful statului înainte ca proiectul să fie adoptat.

Potrivit premierului, demersul PDL de a contesta proiectul Legii imobilelor naţionalizate la Curtea Constituţională este de departe "cel mai inconştient şi iresponsabil gest" din politica ultimilor 23 ani, deoarece neadoptarea legii ar impune României să achite imediat opt miliarde de euro.

Un document guvernamental prezentat de MEDIAFAX relevă că Guvernul consideră că neadoptarea Legii privind restituirea imobilelor sau blocarea actului la CC va avea consecinţe grave, deoarece statul trebuie să achite opt miliarde de euro, nu din buget, pentru că nu sunt acoperite, ci de la pensii şi salarii, ceea ce ar echivala cu neplata tuturor pensiilor în 2013.

Conform datelor guvernamentale, până în prezent au fost plătite cinci miliarde de euro ca despăgubiri pentru imobile naţionalizate şi mai trebuie achitate încă aproape opt miliarde de euro.

În 17 aprilie, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, care stabileşte că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14 la sută pe an din suma punctelor.

Ultima tranşă va reprezenta 16 la sută din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.

Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

Uniunea Naţională a Asociaţiilor Proprietarilor Expropriaţi (UNAPE) susţine că termenele de rezolvare sunt inacceptabil de lungi (10-15 ani), iar soluţia acordării de puncte în locul imobilelor confiscate şi blocarea accesului în instanţe timp de 60 de luni constituie "o batjocură la adresa drepturilor elementare ale omului, conferite atât de Constituţia României, cât şi de Convenţia de la Haga".

Reprezentanţii UNAPE susţin că în 30 aprilie au trimis o petiţie Avocatului Poporului, în care au solicitat sesizarea Curţii Constituţionale în cazul Legii despăgubirilor pentru imobile naţionalizate, însă instituţia nu a făcut acest demers.