Bucureştiul primeşte o veste proastă. Oraşele Bratislava şi Milano sunt favorite să găzduiască Agenţia Europeană a Medicamentului/ Evaluarea proiectului României a fost contestată/ Reacţia europarlamentarilor români

Oraşele Bratislava şi Milano sunt favorite să găzduiască Agenţia Europeană a Medicamentului (AEM) după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, au precizat joi mai mulţi oficiali europeni citaţi de publicaţia The Financial Times.

2426 afișări
Imaginea articolului Bucureştiul primeşte o veste proastă. Oraşele Bratislava şi Milano sunt favorite să găzduiască Agenţia Europeană a Medicamentului/ Evaluarea proiectului României a fost contestată/ Reacţia europarlamentarilor români

Financial Times: Bratislava şi Milano sunt favorite să găzduiască Agenţia Europeană a Medicamentului. Bucureştiul,

Slovacia şi Italia au prezentat ofertele cele mai bune pentru această iniţiativă, dar Olanda (pentru Amsterdam) şi Danemarca (Copenhaga) sunt văzute drept competitoare importante.

Candidatura slovacă este văzută de oficialii europeni citaţi de Financial Times ca fiind cea mai puternică din Europa Centrală şi de Est, o regiune slab reprezentată privind agenţiile UE.

Slovacia, membră a zonei euro, este privită de Bruxelles drept bastionul unui sentiment proeuropean într-o regiune din ce în ce mai ostilă integrării UE. Experţii europeni avertizează asupra unui posibil conflict dacă minimum o agenţie nu va desemnată pentru una dintre cele zece ţări din Europa Centrală şi de Est care au aderat la UE începând cu 2004.

Sursele diplomatice au mai precizat că Italia este dispusă la mai multe concesii pentru a obţine găzduirea Agenţiei Europene a Medicamentului de către Milano, inclusiv trimiterea mai multor trupe pentru noi unităţi NATO în statele baltice.

Italienii beneficiază în urma problemelor înregistrate de către spanioli - oraşul candidat Barcelona fiind afectat de criza catalană - şi de pe urma faptului că Europa de Nord este divizată între mai multe oferte concurente.

Bucureştiul şi alte 18 oraşe europene - inclusiv Viena (Austria), Bruxelles (Belgia), Sofia (Bulgaria), Bonn (Germania), Milano (Italia), Lille (Franţa) şi Barcelona (Spania) - au depus oferte pentru găzduirea sediului Agenţiei Europene a Medicamentului (AEM).

Comisia Europeană a evaluat ofertele depuse, fără a face o clasificare a oraşelor candidate în funcţie de îndeplinirea criteriilor. Decizia finală privind găzduirea AEM este aşteptată la 20 noiembrie, în urma unui vot secret.

Deocamdată cu sediul la Londra, Agenţia Europeană a Medicamentului este percepută drept una dintre cele mai importante agenţii specializate ale UE, dintre cele peste 40. AEM are 900 de angajaţi şi primeşte vizite de la aproximativ 35.000 de autorităţi naţionale de reglementare şi oameni de ştiinţă în fiecare an, datorită rolului său esenţial în aprobarea noilor medicamente piaţa europeană.

VIDEOCLIP de prezentare a candidaturii Capitalei României

Reacţia europarlamentarilor români la relocarea AEM: Am făcut contestaţie la evaluarea proiectului

Europarlamentarul român Maria Grapini a declarat, pentru MEDIAFAX, că evaluarea proiectului României pentru relocarea Agenţiei Europene a Medicamentului (AEM) a fost contestată după ce Comisia Europeană a făcut greşeli de evaluare tehnică.

Maria Grapini spune că, după părerea sa, votul va fi unul politic, şi nu unul care să ţină cont de calitatea proiectelor depuse, în acest caz, ţara noastră având un proiect "bun".

"Ne-am întâlnit marţi dimineaţă din nou cu ambasadorul Luminiţa Odobescu, fiindcă am făcut o contestaţie la evaluarea proiectului. Au făcut greşeli de evaluare tehnică. Problema este că sunt foarte sigură că nu se va ţine cont de calitatea proiectului, pentru că noi chiar avem nişte puncte tari. (...) Problema este că sistemul acesta de vot – 3,2,1- un sistem stil Eurovision. Este clar că se va vota politic, nicidecum pe calitatea proiectului. S-a făcut lobby, a fost din nou prezent ministrul pentru Afaceri Europene… Este o incertitudine totală, pentru că nu ştim cum se va reacţiona la vot. S-a trimis o scrisoare către comisar, iniţiată de Ciprian Tănăsescu, care a şi muncit cel mai mult. Am contrasemnat-o şi noi pentru o reevaluare, pentru că într-adevăr s-a făcut o greşeală tehnică, dar eu cred că nu se va ţine cont de nicio evaluare tehnică, ci va fi o poziţionare politică", a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, europarlamentarul Maria Grapini.

La rândul său, Claudiu Ciprian Tănăsescu a anunţat că a sesizat Comisia Europeană referitor la eroarea făcută în detrimentul candidaturii României pentru Agenţiei Europene a Medicamentului (AEM).

"În aceste zile este important să încercăm repararea acestui eveniment, pe care, până la proba contrarie, sunt dispus să îl privesc ca pe «un accident»! În consecinţă, prin procedura ce o am la îndemână, aceea a interogării Comisiei Europene, am sesizat deja CE asupra acestui aspect şi i-am întrebat despre cum intenţionează să repare eroarea grosolană, făcută în evaluarea candidaturii României. Aveţi partea relevantă a demersului meu, la care aştept cu interes un răspuns, prompt şi dacă se poate echitabil, urmat de un pas, serios, al responsabililor CE, în direcţia remedierii răului produs unui stat membru: «Comisia Europeană recunoaşte că a greşit evaluarea candidaturii României la EMA abia la 27 octombrie 2017, timp in care majoritatea statelor membre si-au facut o opinie eronata privind candidatura Romaniei. Care sunt actiunile pe care Comisia le va intreprinde pentru a aduce candidatura Romaniei la relocarea EMA pe pozitia unor sanse egale cu ceilalti competitori, avand in vedere greselile pe care Comisia a recunoscut ca le-a facut in evaluarea candidaturii Romaniei si faptul ca evaluarea corecta arata ca Romania are una dintre cele mai bune oferte pentru relocarea EMA?»", a scris, pe pagina sa de Facebook, europarlamentarul Claudiu Ciprian Tănăsescu.

El a făcut referire la o adresă primită de reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminiţa Odobescu, şi publicată de stiripesurse.ro în care oficiali ai Comisiei Europene recunosc faptul că instituţia a omis să menţioneze că Bucureştiul s-a angajat la nivel guvernamental să creeze un departament special pentru relocarea Agenţiei, nu a menţionat spaţiile de conferinţă disponibile în noile clădiri şi a uitat să spună că România are facilităţi educaţionale.

Pe de altă parte, unii europarlamentari români critică întârzierea cu care ţara noastră a încercat să facă lobby pentru acest proiect.

„Faptul că câţiva europarlamentari au semnat o hârtie şi un ministru şi-a anunţat intenţia de a reloca Agenţia nu înseamnă că se şi întâmplă. Alţii au făcut lobby pentru treaba asta cu mult înainte. Şansele erau din start foarte mici. Cine spune acum că a fost o defavorizare la evaluare o spune fără prea multe argumente. Nu cred că a fost o defavorizare, cred că ne-am apucat târziu, am făcut totul pompieristic, fără cap şi fără coadă. (...) Eu cred că vina este a autorităţilor române, a celor care au cerut un lucru fără să ştie cum să gestioneze toată activitatea asta de lobby, de negociere (...) Dosarul de candidatură, cu filmuleţe de prezentare, nu poţi să vopeşti gardul când toată lumea ştie problemele cu care se confruntă România în ultimul timp. Imaginea pe care România o are la Bruxelles este foarte, foarte proastă. Ce şanse ar fi după OUG 13, după zile întregi cu sute de mii de oameni în stradă, cu guvern picat de propriul partid, ce şanse ar fi să decidă cineva la Bruxelles ca o agenţie importantă să se mute la Bucureşti? Instabilitatea politică şi socială nu au cum să fie argumente pentru", a declarat, pentru MEDIAFAX, europarlamentarul Cătălin Ivan.

"Se va vota, e o decizie bazată pe opţiunile tuturor statelor membre şi România contează, din ce ştiu eu, pe sprijinul mai multor state care nu au depus candidaturi. Aşteaptă să vadă cât din eforturile care au fost făcute pentru a convinge că Bucureştiul e un candidat serios vor avea succes. Sunt foarte multe candidaturi. Principiul care a fost stabilit în 2004, Consiliul European care a precedat marea extindere cu 10 ţări, stabilea că vor fi privilegiate statele membre în care nu există agenţii. Şi e adevărat că unele dintre noile state membre care au intrat în 2004 au devenit casa unor agenţii. Există însă, în acest moment, luând în seamă şi extinderea din 2007 şi cea din 2013 cu Croaţia, există cinci ţări care nu au nicio agenţie, printre care şi România, Bulgaria, Croaţia şi Slovacia. A cincea ţară fără nicio agenţie e Cipru. Însă dintre acestea 5, Cipru nu a depus candidatură. Sunt, deci, patru ţări noi care se bat pentru găzduirea Agenţiei Medicamentului, alături de alte ţări care găzduiesc, deja, alte agenţii europene. Nu suntem singurii îndreptăţiţi şi de asta se judecă dosarul fiecărei ţări în parte, luând în seamă ce a propus fiecare", a precizat, pentru MEDIAFAX, şi europarlamentarul Cristian Preda.

Întrebat dacă este de părere că dosarul României a defavorizat, Preda a replicat: "Sunt oameni frustraţi şi care cred că suntem nedreptăţiţi de la Burebista încoace. Nu cred că trebuie luaţi în serios. E o decizie bazată pe un principiu stabilit în 2004, vom vedea dacă va fi respectat".

Şi Cristian Buşoi a criticat campania de promovare iniţiată de autorităţile din România pentru relocarea Agenţiei Europene a Medicamentului în ţara noastră.

"Cert este că nu a existat cea mai bună campanie de promovare, din păcate. Ea a început târziu, destul de amatoristic, câteva persoane implicate, nu cu tot Guvernul şi toate instituţiile guvernamentale (...) nu a fost ceva foarte articulat. Plus probelemele legate de clădire care sunt reale şi legate de acces şi sala de şedinţe care pare a fi în altă locaţie şi de faptul că încă nu sunt toate puse la punct. Dacă vă puneţi în locul persoanelor care lucrează acolo, alte oraşe poate par mai ofertante de a trăi, dar nu despre asta este vorba. Important este că avem o candidatură care este foarte validă şi corect ar fi ca România să găzduiască o agenţie europeană pentru că nu se pot concerntra toate în câteva ţări ale UE. Cred că există în continuare şanse", a declarat, pentru MEDIAFAX, europarlamentarul Cristian Buşoi.

Mai mulţi oficiali europeni citaţi de publicaţia The Financial Times au precizat, joi, că oraşele Bratislava şi Milano sunt favorite să găzduiască Agenţia Europeană a Medicamentului (AEM) după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

O decizie privind ţara în care va fi relocată Agenţia Europeană a Medicamentului va fi luată, potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, în 20 noiembrie. Până acum, sediul acestei instituţii era la Londra.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici