Mirel Rădescu, procuror DIICOT: Dosarul Tender mi-a fost luat, Bica mi-a zis să nu-i subminez autoritatea

Declaraţia lui Mirel Rădescu este redată în motivarea instanţei la decizia de arestare a Alinei Bica în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, în care fosta şefă a DIICOT este acuzată printre altele că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obţină o soluţie favorabilă în dosarul Rafo-Carom.

În faţa instanţei, Alina Bica a declarat că la solicitarea procurorului Mirel Rădescu, care şi-ar fi dorit o funcţie de conducere în cadrul Serviciului de combatere a macrominalităţii economico - financiare, ea a fost de acord cu redistribuirea şedinţelor de judecată, astfel încât magistratul "să fie degrevat de anumite dosare".

"În luna iunie 2013 inculpata Bica Alina Mihaela i-a solicitat procurorului de şedinţă, martorul Rădescu Gheorghe Mirel, care a participat la cercetarea judecătorească încă din anul 2008, să-i prezinte evoluţia şi care este punctul său de vedere relativ la finalitatea dosarului nr.28726/3/2006 al Tribunalului Bucureşti, în care fuseseră trimişi în judecată mai mulţi inculpaţi, inclusiv Tender Ovidiu Lucian. În considerarea faptului că, în dosarul disjuns din acest dosar şi care privea pe inculpatul Iancu Marian Alexandru, instanţa pronunţase o condamnare de 10 ani închisoare, iar faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Tender Ovidiu Lucian erau similare, procurorul Rădescu Gheorghe Mirel i-a spus că se aşteaptă ca instanţa să-i aplice acestuia o pedeapsă de 15 închisoare", se arată în motivarea instanţei.

În august 2013, Mirel Rădescu, deşi participase de peste cinci ani la şedinţele de judecată în dosarul lui Tender, "a fost anunţat de procurorul şef serviciu, martora Ştefănescu Silvia că, exceptând cauza Tender, urma să participe la toate celelalte cauze din dispoziţia procurorului şef direcţie, inculpata Bica Alina Mihaela, care a desemnat ca procuror de şedinţă pe Curelaru Claudia Ionela în cauza Tender", se spune în continuare în motivare.

"În considerarea faptului că am apreciat că datorită complexităţii deosebite a cauzei este normal să continui să particip la şedinţa de judecată, la termenul de judecată din luna septembrie 2014 am intrat din nou în şedinţă, motiv pentru care a doua zi am fost chemat la Bica Alina Mihaela, punându-mi-se în vedere ca din acel moment să nu mai am niciun contact cu respectivul dosar şi că este ultima dată când îmi permit să-i subminez autoritatea", spune Rădescu în declaraţia dată în faţa anchetatorilor, citată în motivare.

Rădescu mai spune că, din punctul său de vedere, dacă ar fi participat în continuare la judecarea cauzei lui Tender, aceastdeclarat la DNA că a fost înlăturat de Alina Bica din acesta ar fi fost finalizată până la sfârşitul anului 2013.

"Susţin acest lucru datorită faptului că, profitând de faptul că atât judecătoarea investită cu judecarea cauzei, cât şi colega mea, Curelaru Claudia Ionela erau noi în cauză, apărătorii inculpaţilor au reiterat cereri formulate anterior în cursul cercetării judecătoreşti şi pentru care instanţa dispusese definitiv, astfel încât, prin această aparentă completare a cercetării judecătoreşti, finalizarea cauzei să fie împinsă după data de 1 februarie 2014, când a intrat în vigoare noul Cod penal", spune magistratul.

El arată totodată că, începând cu data de 15 noiembrie 2013, a fost delegat procuror-şef birou în cadrul Serviciului de combatere a criminalităţii economico-financiare, dar nu a "considerat acest fapt o promovare", ci "o îndepărtare" a sa de la Serviciul judiciar, astfel încât să nu mai participe la judecarea unor cauze.

Judecătorul ICCJ mai notează în motivare, citând din declaraţia dată de procurorul DIICOT Silvia Ştefănescu, că Bica a convocat-o în biroul ei pe aceasta şi pe Claudia Ionela Curelaru, procurorul de şedinţă în cazul Tender, şi le-a pus în vedere să semneze un proces verbal din care rezulta că sunt de acord ca în dosarul lui Tender să se pună concluzii ca modalitatea de executare a pedepsei să fie suspendarea sub supraveghere

"I-am sugerat să lase instanţa de judecată să decidă,spunându-i, totodată, că Iancu Alexandru, în dosar de acelaşi gen, a primit o pdeapsă de 11 ani închisoare. Replica Alinei Bica a fost «Silvi, nu eşti de acord cu mine?» În acest context, i-am zis că da, mi-a dat stiloul ei şi am scris în sensul celor arătate, aspect ce rezultă şi din caietul de şedinţă de analiză a soluţiilor. După acest episod, dându-mi seama că am acceptat cu prea multă uşurinţă propunerea procurorului şef direcţie, la Curtea de Apel Bucureşti, fiind planificată în şedinţa de judecată, i-am cerut Claudiei Curelaru să nu depună la dosarul cauzei acel referat, pentru că devine public. (...) Dacă s-ar fi depus acel referat la dosarul cauzei şi ar fi devenit public, datorită experienţei mele de 24 de ani mi-am dat seama că această solicitare nu a fost întâmplătoare, pentru că, în acest context, aş fi fost în imposibilitate să execit calea de atac a apelului", spune Ştefănescu în declaraţie.

Procurorii DNA arată, în referatul cu propunerea de arestare a fostei şefe a DIICOT că Alina Bica a subordonat DIICOT intereselor lui Ovidiu Tender, a pus procurorii de şedinţă să depună concluzii favorabile în procesul acestuia şi chiar să semneze un proces-verbal că vor proceda aşa.

"Probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor vizează modul în care procurorul şef DIICOT, Bica Alina Mihaela, după preluarea funcţiei, în anul 2013, în urmărirea intereselor inculpatului Tender Ovidiu, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenţie", se arată în referatul obţinut de MEDIAFAX.

Practic, notează anchetatorii DNA în continuare, odată ce a ajuns la conducerea DIICOT, Bica "a înţeles să subordoneze instituţia pe care o conduce interesului inculpatului Tender Ovidiu", în dosarul RAFO-Carom.

Omul de afaceri Ovidiu Tender a formulat la rândul său, vineri, un denunţ împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o fostului procuror-şef al DIICOT, sub formă de acţiuni, printr-un intermediar.

În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.