Secţiile ATI din trei mari spitale din ţară au luat foc, fără ca nimeni să fie responsabil. De ce dezastrul din spitalele româneşti este patronat direct de preşedintele Klaus Iohannis

Preşedintele Iohannis a ieşit public după fiecare dintre cele trei incendii mari din spitale şi a declarat că este nevoie de reforme, că vom şti cine sunt responsabilii şi că se vor găsi soluţii.

Mai mult, deşi neuzual, chiar Iohannis a convocat întâlniri cu specialiştii şi cu directorii spitalelor pentru a dezbate soluţiile. Nu s-a în­tâmplat nimic după aceste întâl­niri, o spun chiar şefii spitalelor. Aşadar, dacă preşedintele şi-a luat rolul de a găsi soluţii, dar tragediile se repetă periodic, înseamnă că lucrurile nu s-au schimbat, iar Iohannis este direct responsabil de acest lucru.

„Nu s-a schimbat nimic în spitale după tragedia de la Piatra Neamţ“, spunea chiar în urmă cu o săptă­mână Anca Coliţă, manager la spi­talul Fundeni. „Avem 1.000 de pa­turi, două  clădiri mari şi vechi şi doar un inginer tehnic şi 3-4 elec­tri­cieni. Este imposibil să găsim soluţii tehnice corecte“, spunea managerul celui mai mare spital din Bucureşti unde sunt trataţi bolnavii oncologici. Întrebată în cadrul conferinţei ZF Health & Pharma despre motivul pen­tru care spitalul nu a angajat direct un tehnician, Anca Coliţă a răs­puns simplu: nu avem cum.

„Director tehnic nu avem în organigramă, din păcate salarizarea din servicii administrative este ne­atractivă, cu greu găsim oameni performanţi. Grilele de salarizare nu pot fi modificate de noi, sunt stabilite prin ordine, e dificil să avem oameni de calitate pe poziţii importante“, a mai spus Coliţă.

De ce nu a propus Klaus Iohannis după tragedia de la Piatra Neamţ sau Matei Balş ca acest lucru să se schim­be şi într-un an spitalele să poată avea specialişti angajaţi? Contextul sanitar este unul critic, în condiţiile în care valul 4 este extrem de agresiv, iar pacienţii stau pe holurile spitalelor.

„Avem chiar şi opt paturi pe hol cu butelii de oxigen. Pentru internări de o zi, adică la evaluare, avem zilnic 60-80 de persoane, iar pe internare continuă 15 persoane în medie“, spu­nea recent pentru ZF Beatrice Mahler, managerul Spitalului de Pneumo­ftiziologie Marius Nasta din Bucureşti.

Iar cazurile rămân zilnic la un nivel ridicat, de peste 10.000 de pa­cienţi confirmaţi pe zi, deşi la în­ce­pu­tul lunii septembrie numărul nu trecea de 1.500.

Preşedintele a convocat două şe­din­ţe după incendiul de la Piatra Neamţ cu directorii spitalelor şi spe­cia­lişti electricieni, însă nu s-a întâm­plat nimic în urma intervenţiei sale. Întâl­nirile de la nivel înalt între Iohannis şi electricieni şi ingineri me­canici au efecte doar pe hârtie, în con­textul în care în unităţile medi­cale nu se schimbă nimic. Astfel, Iohannis este direct responsabil de dezastrul din spitalele care ard, în condiţiile în care s-a implicat în modernizarea circuitelor electrice şi de gaze din spitale, dar concret nu a făcut nimic.

„Astăzi, din păcate, statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii“, a spus Klaus Iohannis vineri, după incen­diul de la Constanţa. Iohannis deţine funcţia de şef al statului din 2014. Mai mult, pre­şe­dintele s-a limitat la a trans­mite un mesaj scris prin inter­mediul site-ului pre­şedin­ţiei, fără a ieşi public în con­fe­rinţă de presă, având în vedere că, du­pă Colec­tiv, in­cendiile din spitale sunt cele mai mari tragedii care s-au în­tâmplat în România în ultimii zece de ani.

Fără vreun rezultat sau soluţii după tragedia de la Piatra Neamţ din noiembrie 2020, dar cu aceleaşi pro­bleme ale spitalelor româneşti, vechi de zeci de ani, cu instalaţii elec­tri­ce şi de oxigen depăşite, pacienţii intră în adevărate capcane.

Un raport făcut doar după incendiul de la Piatra Neamţ arată că 302 clădiri funcţionează fără autori­za­ţie de securitate la incendiu. În acest context, ministrul sănătăţii, Cseke Attila, face apel la încredere în auto­rităţi. „Cauza incendiului va fi sta­bilită de cei de la ISU. Cauzele pot fi multiple, şi legate de infra­struc­tură, de o suprasolicitare a ins­ta­laţiei, dar şi de cauze umane. Tre­buie să avem puţină răbdare şi în­cre­dere în autorităţile statului. În mo­men­tul în care vom avea cauza in­cen­diului vom şti cine a greşit şi unde a greşit“, a declarat ministrul Cseke Attila.