Aplicarea "Legii maidanezilor", disputată de susţinătorii eutanasierii şi iubitorii de animale

Aplicarea Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân este subiect de dispută între diferite ONG-uri şi iniţiative cetăţeneşti, unele dintre acestea dorind rezolvarea problemei prin eutanasiere, iar celelalte militând pentru încurajarea adopţiilor şi amânarea soluţiei radicale.

Share pe Facebook 1224 afişări

Aplicarea "Legii maidanezilor", disputată de susţinătorii eutanasierii şi iubitorii de animale (Imagine: Octav Ganea/ Mediafax Foto)

Legea care a provocat disputa (nr. 258/2013) stabileşte, printre altele, un termen de 14 zile lucrătoare în care câinii sunt ţinuţi în adăposturi, după care, dacă aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, pot fi eutanasiaţi.

Cei interesaţi de modul în care se va aplica actul normativ au putut să-şi exprime punctul de vedere în cadrul unei dezbateri publice, miercuri, la sediul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Această instituţie a lansat în dezbatere publică, pe 11 octombrie, un proiect de norme metodologice pentru aplicarea legii, cei interesaţi putând să trimită observaţii şi sugestii pe marginea acestuia.

Printre cei prezenţi la întâlnirea de la ANSVSA au fost reprezentanţi ai Iniţiativei pentru Responsabilitate Civică (IREC), comunităţii Desprecopii.com, Asociaţiei Mame pentru Mame, Zeromaidanezi.ro, Asociaţiei Pro Civilizaţie secolul 21, care au militat pentru adoptarea Legii nr. 258/2013, pe care au numit-o "Legea lui Ionuţ", după numele copilului sfâşiat de maidanezi, pe 2 septembrie, în Capitală.

De cealaltă parte, au venit reprezentanţi ai unor ONG-uri care militează pentru protecţia animalelor, precum Vier Pfoten, Asociaţia "Cuţu, cuţu", Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor, Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor, cărora li s-a alăturat şi fostul senator Marius Marinescu, iniţiatorul Legii 205/2004 privind protecţia animalelor.

Totodată, în jur de 20 de persoane cu pancarte pe care aveau scrise mesaje împotriva eutanasierii au stat în faţa sediului ANSVSA, pe parcursul derulării dezbaterii de peste două ore.

Discuţia privind proiectul de norme metodologice a fost moderată de preşedintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, alături de care au mai stat la prezidiu alţi reprezentanţi ai instituţiei, precum şi deputatul Liviu Harbuz, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari, Viorel Andronie, şi doi reprezentaţi ai autorităţilor locale: vicepreşedintele Consiliului Judeţean Neamţ Culiţă Tărîţă şi viceprimarul din Râmnicu Vâlcea Eduard Vîrlan. Aceştia din urmă au fost invitaţi pentru a da exemplu de modele de gestionare a câinilor fără stăpân, după experienţa din comunităţile pe care le reprezintă.

Principalele puncte din norme asupra cărora s-au făcut observaţii au fost: termenul de 14 zile lucrătoare în care câinele luat de pe stradă trebuie ţinut în adăpost înainte să poată fi eutanasiat, condiţiile în care poată fi făcută adopţia, accesul în adăposturi, participarea reprezentanţilor ONG-urilor şi a unui medic veterinar la acţiunile de capturare a câinilor.

Mai mulţi participanţi la dezbatere, din ambele "tabere", au cerut ca atât registrul câinilor cu stăpân, cât şi registrul câinilor fără stăpân, să fie publice şi disponibile online, pentru ca oricine să poată verifica dacă un animal a fost abondonat şi cui îi aparţine.

Susţinătorii adopţiilor au arătat că termeul de 14 zile poate fi insuficient, pentru o adopţie internaţională fiind necesară cel puţin o lună. Şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Neamţ a spus că ar trebui ca acest termen să fie de cel puţin 30 de zile, în timp ce viceprimarul din Râmnicu Vâlcea a arătat că municipalitatea pe care o reprezintă a amenajat, pe lângă adăpost, un spaţiu suplimentar pentru adopţii, unde câinii sunt ţinuţi mai mult dacă urmează să fie adoptaţi din străinătate.

"Nu mi se pare normal ca un câine să fie ţinut mai mult de 14 zile pe bani publici când bătrâni mor de foame, iar alocaţia copiilor e 42 de lei", a spus în schimb o altă participantă la dezbatere, Alina Dinicu, care s-a recomandat drept "cetăţean responsabil" ce face parte din IREC.

Conform amendamentelor propuse la proiectul de norme, IREC se opune adopţiilor "la distanţă" (ce presupun menţinerea câinelui în adăpost pe banii adoptatorului, n.r.), argumentând că nu este loc în adăposturile publice nici pentru 1 la sută din câinii de pe străzi, iar adopţiile la distanţă vor bloca activitatea adăposturilor.

La rândul ei, Alina Predescu, din partea Desprecopii.com, a spus că nu este de acord să se cheltuiască din banii cetăţenilor pentru panouri stradale ce promovează adopţiile.

"Nici mie nu-mi convine să se omoare câinii pe banii mei. Dacă am fi întrebaţi toţi ce vrem să facem cu banii noştri n-am mai plăti nici impozit", a spus în schimb Codruţ Feher, de la Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor.

Acesta, dar şi alţi reprezentanţi ai ONG-urilor care se ocupă de protecţia animalelor, a spus că ar trebui ca adopţiile să se poată face şi în weekend.

Dacă potrivit proiectului de norme, cei care adoptă minimum trei câini, trebuie să aibă acordul vecinilor, prin vecini înţelegându-se cei cu care adoptatorul are cel puţin un perete comun, IREC consideră această formulare "restrictivă", cerând ca vecinii să fie definiţi drept "proprietarii sau chiriaşii spaţiilor locative dintr-un bloc de locuinţe sau aceia care locuiesc în imediata apropiere a spaţiului locativ în care urmează să fie adăpostiţi câinii".

În ceea ce priveşte accesul în adăposturile municipalităţii, cei din ONG-urile pentru protecţia animalelor au cerut să li se permită să viziteze aceste spaţii, să fotografieze şi să filmeze. "M-am dus la Pallady să fac poze la câini pentru adopţii internaţionale. Au chemat Poliţia, care mi-a şters pozele şi am fost amendată", a spus Roxana Achim, voluntar, adăugând că "e o mizerie cruntă acolo" şi şi-ar dori acces în adăposturile primăriri inclusiv să facă curat pe timpul şi banii ei.

"Acum o lună am fost cu Parchetul la Pallady, în control. Am găsit inclusiv vaccin antirabic expirat de doi ani. Nu ştiu dacă a păţit cineva ceva", a spus şi Kuki Bărbuceanu, coordonator de proiecte în cadrul Vier Pfoten.

Pe de altă parte, observaţiile IREC la proiectul de norme metodologice includ şi ca singurele vizite în adăposturi să se facă în scopul adopţiei, pentru că o "defilare continuă poate provoca stări de tensiune atât personalului, cât şi câinilor" şi, în plus, "există riscul fabricării unor probe false de otrăvire a câinilor".

Un alt aspect disputat este posibilitatea ca ONG-urile pentru protecţia animalelor să participe la acţiunile de capturare a câinilor, prevăzută în proiectul de norme.

O reprezentantă a Asociaţiei Mame pentru Mame a arătat că aceste ONG-uri obişnuiesc să anunţe iubitorii de animale din comunitatea în care urmează să vină hingherii pentru a adăposti câinii în casă, dar şi să împiedice buna desfăşurare a acţiunii de capturare.

Totodată, IREC se opune prezenţei unui medic veterinar la acţiunile de capturare, argumentând că "angajarea de medici veterinari ridică costurile capturării" şi că n-au unde să găsească administraţiile locale atâţia medici veterinari.

În schimb, reprezentantul Alianţei pentru Combaterea Abuzurilor a arătat că este necesară prezenţa medicului, întrucât capturarea poate presupune tranchilizarea câinelui, cu substanţe ce pot fi folosite şi ca stupefiante.

Kuki Bărbuceanu a mai propus ca la eutanasiere să poată asista şi un medic veterinar colaborator al unui ONG pentru protecţia animalelor, ca "să nu existe suspiciuni că se omoară câinii cu bâta".

Deputatul Liviu Harbuz a precizat, la finalul dezbaterii, că va exista o listă cu aproximativ 100 de medici veterinari, propuşi de Colegiul Medicilor Veterinari, din care ONG-urile vor putea desemna reprezentanţi care să asiste la eutanasiere.

Eutanasierea se face prin injecţie cu barbiturice, fiind excluse metodele fizice, a precizat preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari, Viorel Andronie.

Totodată, preşedintele ANSVSA a spus că, la expirarea termenului de 14 zile lucrătoare, fiecare câine care nu a fost revendicat sau adoptat va fi "luat în discuţie" şi va putea fi eutanasiat, "prin decizie individuală".

Decizia de eutanasiere a câinilor care nu au fost revendicaţi, adoptaţi direct sau la distanţă sau menţinuţi în adăpost, după expirarea termenului de 14 zile lucrătoare de la cazarea acestora, va fi emisă prin completarea de catre împuternicitul primarului a unui formular, prevede proiectul de norme metodologice.

"Încurajăm consiliile locale să păstreze câinii pe toată durata vieţii, dacă există buget. Dar cel mai mult încurajăm adopţiile", a spus Mănăstireanu.

Proiectul de norme metodologice pentru aplicarea Legii nr. 258/2013 va fi adoptat prin hotărâre de Guvern, urmând să fie finalizat şi înaintat Executivului spre sfârşitul lunii noiembrie, potrivit reprezentanţilor ANSVSA.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
NORME ,
CÂINI ,
DEZBATERE
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
SURPRIZA din CV-ul noului premier propus de PSD. Ce a făcut în 2007 şi DECIZIA INEXPLICABILĂ din 2016