Bucureştiul este "un sat semiîmpădurit", fără clădiri foarte înalte şi cu mult spaţiu verde. Cine descrie astfel Capitala

"După o perioadă dramatică a încasărilor din autorizaţiile de construcţie, anul acesta am constat o revigorare a activităţii undeva la nivelul din 2007-2008 în ceea ce priveşte cuantumul taxelor pentru autorizaţiile de construcţie. Oamenii au început să găsească bani şi să aibă curaj de a construi din nou. Circa 70% din autorizaţiile eliberate au fost pentru investiţii mici, locuinţe individuale şi imobile mici", a declarat Dumitraşcu la seminarul "În Real Estate s-a oprit declinul. De unde poate reveni creşterea?", organizat de Ziarul Financiar.

În opinia sa, în România nu a existat un boom pe piaţa dezvoltărilor imobiliare, dovadă că nu au fost construite prea multe clădiri înalte.

"Nu avem un oraş sufocat de zgârâie-nori, trăim într-un sat semiîmpădurit, de la geamul biroului meu văd doi pini deşi suntem în centru. La Paris sau Londra ar fi trebuit să plătesc pentru acest «view» cât nu face sau puteam să-i ţin în glastră. Dacă te uiţi pe Google map veţi vedea gradul de împădurire a Bucureştiului. Nu suntem sufocaţi de clădiri înalte, de zgârie-nori. Sperăm că se va construi, sperăm de 20 de ani că vor veni dezvoltatorii care vor construi clădiri înalte", a adăugat Dumitraşcu.

El a arătat că dezvoltarea imobiliară din Bucureşti a fost limitată de legislaţia în vigoare, dar şi de reacţia românilor la apariţia proiectelor de zgârâie-nori.

"Aproape tot oraşul este zonă protejată, trebuie schimbată acest lucru, pentru că altfel vom avea de suferit. Este inadmisibil ca după 22 de ani, când întrebi lumea pe stradă care este cea mai înaltă clădire din Bucureşti să ţi se răspundă că InterContinental. De asemenea, când apare un proiect cu o clădire înaltă, toată lumea spune că suntem înghiţiţi de oţel. Au fost mutilate proiecte care promiteau din cauza acestor contestaţii, în faţa cărora urbaniştii şi politicienii au cedat doar pentru a nu fi arătaţi cu degetul", a conchis Dumitraşcu.