Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru: Peste 40 % dintre elevii din România nu înţeleg textul citit/ Manualele să fie scrise pentru elevi

Mircea Dumitru a declarat, luni, la UBB Cluj-Napoca, la o dezbatere pe tema analfabetismului funcţional, că este nevoie de o şcoală care să fie mult mai eficientă şi care să formeze aceste competenţe la nivelul înţelegerii unui text.

“Trebuie să luăm măsuri concrete pentru că fenomenul analfabetismului funcţional a luat o amploare îngrijorătoare. Faptul este că mai mult de 40% dintre elevii din România nu înţeleg un text pe care îl citesc la prima vedere, au dificultăţi să facă operaţii aritmetice elementare, au dificutăţi la nivelul unor competenţe de bază. Este nevoie de o şcoală care să fie mult mai eficientă şi care să formeze aceste competenţe la nivelul înţelegerii unui text. O strategie de reducere a analfabetismul funcţional trebuie să constituie o prioritate, după care se va face un calcul privind bugetul care trebuie alocat”, a spus Dumitru.

Potrivit acestuia, de-a lungul anilor, anumite momente au fost ratate, astfel încât deciziile care ar fi putut să ducă la adoptarea unor strategii şi planuri nu au fost luate la timpul potrivit.

“Dar există timp pentru a reface şi îmi păstrez optimismul în legătură cu refacerea acestei situaţii”, a spus ministrul Educaţiei.

Potrivit unor date statistice la nivel naţional, circa 42 la sută dintre tinerii din România, cu vârsta de 15 ani, conform testelor PISA, se pot încadra în fenomenul de analfabetism funcţional, ceea ce înseamnă că abilităţile lor de citit, scris, matematică şi ştiinţe nu sunt suficiente pentru a le permite să funcţioneze normal într-o societate modernă. De asemenea, tinerii care se încadrează în acest fenomen nu vor putea accede decât la locuri de muncă care cer un nivel minim de educaţie.

Consilierul prezidenţial Ligia Deca a declarat, la rândul său, că este nevoie de o strategie de reducere a analfabetismului funcţional care să cuprindă nu numai accesul la educaţie, ci şi valoarea adăugată pe care educaţia o aduce.

“Ar trebui să vedem rezultatele testelor aplicate, la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, testele PISA, evaluarea naţională şi Bacalaureatul pentru ca, identificând punctele sensibile, să putem interveni unde este nevoie. Nu este suficient ca ei să memoreze şi să reproducă, ci să îşi formeze competenţe şi abilităţi. Există o corelaţie între analfabetismul funcţional şi diferiţi alţi factori, cum ar fi dezvoltarea socio-economică, gradul de educaţie al părinţilor, modul în care se face formarea continuă a profesorilor”, a explicat aceasta.

În acelaşi context, Dumitru a anunţat că va propune în Guvern o ordonanţă de urgenţă prin care universităţile vor trebui să accepte dubla specializare, astfel încât se va forma o forţă de muncă calificată pentru învăţământul gimnazial.

“Propunem în viitorul apropiat în Guvern unele modificări tehnice, nu politice, la Legea Educaţiei. Am constatat că una dintre problemele pe care le avem acum, şi care se va acutiza în viitor, va fi lipsa profesorilor, pe motiv că de foarte mulţi ani am mers pe formula de monospecializare la licenţă. În universităţile româneşti, regula era ca la licenţă să ai dublă specializare, matematică şi fizică, biologie şi chimie, pentru a avea la nivel de gimanaziu o forţă de muncă calificată pentru asigurarea normei didactice. Una dintre măsuri pe care o propunem în OUG este acceptarea pentru universităţi a dublelor specializări la nivelul licenţei. Cred că acestea vor răspunde nevoilor din sistem şi vom putea vorbi despre posibilitatea de a avea profesori mai bine formaţi în aceste discipline ştiinţifice complementare”, a spus Dumitru.

Media europeană a analfabetismului funcţional este de 20%, ţinta fiind reducerea la 15% până în 2020. România ocupă ultimul loc din UE la acest capitol, iar la nivelul Europei extinse, se găseşte pe penultimul loc, fiind urmată doar de Albania.

Dumitru: Manualele să fie scrise pentru elevi, să găsim oameni care să ştie să scrie

Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, consideră că manualele şcolare trebuie să fie clare şi să fie scrise pentru elev şi nu pentru ca un profesor să arate cât este de sofisticată este gândirea sa ştiinţifică, fiind nevoie de oameni care să ştie să scrie astfel de manuale.

Mircea Dumitru a declarat, luni, la UBB Cluj-Napoca, la o dezbatere pe tema analfabestimului funcţional, că cele mai bune manuale pe care le-a văzut au fost cele scrise în spaţiul anglo-saxon.

"Fiind profesor de logică de foarte mulţi ani, am putut să fac un studiu comparativ şi aş putea să vă spun, chiar gândindu-mă la modul cum sunt concepute manualele în funcţie de culturile specifice din care provin autorii, spun absolut deschis, chiar dacă o să atrag iar anumite critici, cele mai bune manuale pe care le-am văzut au fost cele scrise în spaţiul anglo-saxon. În domeniul ştiinţific. Manuale clare, manuale scrise pentru elevi, nu pentru profesori, nu pentru colegi, deci nu sunt scrise pentru ca autorul să arate cât este de bine pregătit şi cât de sofisticată este gândirea lui ştiinţifcă, un manual ţintit pentru ca elevul să dorească să citească, să înveţe. Ar trebui făcut un efort să gândim oameni care să ştie să scrie manuale”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, manualul nu este singurul document didactic, nu este cheia pentru toate problemele educaţiei, dar în lipsa unor manuale bune nu se va putea dezvolta calitatea în educaţie.

Citeşte şi: Ministrul Educaţiei a aprobat noua componenţă a Consiliului Naţional de Etică

Citeşte şi: Ministerul Educaţiei a preluat ancheta în cazul elevului cu ADHD

Citeşte şi: Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru: Pregătirea iniţială a celor care vor să devină profesori este precară

Citeşte şi: Ministerul Educaţiei: Manualele de Matematică şi Engleză de clasa a IV-a vor ajunge în depozite până pe 4 noiembrie

Citeşte şi: Ministrul Muncii, către studenţi: Pe lângă micile şi marile greutăţi, întotdeauna e loc şi de o bere / Ministrul Educaţiei: ,,Discursul meu va fi «Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!»"

Citeşte şi: Un ONG sesizează Ministerul Educaţiei în cazul Codruţei Kovesi pentru "11 situaţii de plagiat" şi cere iniţierea procedurii de retragere a titlului de doctor