Proiect de ghid al CSM: În faza urmăririi penale, presa primeşte informaţii doar când există suspect

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat publicităţii, marţi, "Proiectul de modificare şi completare a Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media".

Scopul acestui ghid, notează CSM, îl constituie "asigurarea unei comunicări publice predictibile, coerente şi unitare care să faciliteze accesul publicului, prin intermediul presei, la informaţiile de interes public".

La capitolul Obiective, CSM arată că instanţele şi parchetele trebuie să permită reprezentanţilor mass-media să îşi îndeplinească rolul de informare a opiniei publice.

"Acestor instituţii le revine, totodată, obligaţia ca, în cadrul activităţilor prin care se realizează comunicarea cu mass-media asupra problemelor de interes public din activitatea instanţelor şi parchetelor, să vegheze să nu fie încălcate alte drepturi recunoscute de legislaţia internă şi internaţională precum protecţia vieţii private şi de familie, prezumţia de nevinovăţie, imparţialitatea actului de justiţie sau altele".

Ghidul reglementează modul de comunicare al instituţiilor judiciare cu mass-media raportat şi la prevederile noilor coduri Penal si de Procedură penală şi arată că, în faza urmăririi penale, presa va putea primi informaţii comunicate de instituţiile de anchetă despre o cauză doar atunci când în dosar există suspect.

Astfel, în secţiunea "Reguli aplicabile în faza de urmărire penală", la articolul 25, se arată: "Comunicarea de informaţii privind stadiul actelor de cercetare reprezentanţilor mass-media poate fi făcută numai după ce există suspect în cauză. În mod excepţional, dacă fapta ce formează obiectul dosarului penal prezintă un grad de pericol social ridicat sau justifică un interes deosebit pentru public pot fi comunicate informaţii despre începerea urmăririi penale cu privire la faptă şi măsurile dispuse în cauză în vederea identificării făptuitorului sau pentru strângerea probelor, cu excepţia situaţiei în care prin transmiterea acestor informaţii s-ar periclita rezultatul anchetei".

Potrivit aceluiaşi document, publicat şi pe pagina oficială a instituţiei, filmarea video a completului de judecată, a unor etape din proces, a martorilor, inculpaţilor sau a altor momente din proces se va putea face doar cu acordul completului de judecată şi cu acordul părţilor menţionate.

"În înregistrările audio şi video părţile, martorii şi ceilalţi participanţi la proces pot apărea numai cu încuviinţarea completului de judecată şi dacă nu au exprimat obiecţii în acest sens. În cauzele penale, completul de judecată nu va aproba ca persoanele inculpate să fie filmate, cu excepţia situaţiei în care inculpatul nu are obiecţii . De asemenea, în cauzele penale, persoanele vătămate nu pot fi filmate fără acordul acestora, ele fiind, prin definiţie, participanţii vulnerabili la procedurile judiciare. (2) Pe lângă protecţia prevăzută la alineatul (1), în conformitate cu dispoziţiile art. 352 alin. (9) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, pe durata judecăţii, completul de judecată poate interzice expres publicarea şi difuzarea, prin mijloace scrise sau audiovizuale, de texte, desene, fotografii sau imagini de natură a dezvălui identitatea persoanei vătămate, a părţii civile, a părţii responsabile civilmente sau a martorilor. Această măsură se dispune în condiţiile prevăzute la art. 352 alin. (3) sau (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. (3) – Măsura prevăzută la alineatul (2) este adusă la cunoştinţa publicului şi reprezentanţilor mass-media, prin intermediul Biroului de informare şi relaţii cu publicul, care va întreprinde demersurile necesare în vederea publicării pe site-ul instanţei a unui comunicat în acest sens. Comunicatul va cuprinde numărul dosarului, termenul pentru care s-a dispus măsura şi acţiunile interzise. (4) În cazul în care măsura prevăzută la alineatul (2) este dispusă în timpul şedinţei de judecată, reprezentanţii mass-media prezenţi în sală sunt obligaţi să o respecte şi să nu transmită altor jurnalişti materialele interzise a fi difuzate”, se arată în articolul 33 din Ghid.

Cele mai multe restricţii stabilite pentru mass-media de către Ghid au loc în faza de urmărire penală şi cea a diligenţelor făcute de judecătorul de drepturi şi libertăţi.

"Dosarele aflate pe rolul instanţelor, în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în camera de consiliu, nu pot fi studiate de reprezentanţii mass-media, cărora nu le pot fi eliberate nici fotocopii ale actelor din aceste dosare. La cerere sau din oficiu, pot fi comunicate informaţii referitoare la soluţiile adoptate cu privire la măsurile preventive, măsurile asigurătorii, aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical, măsura internării nevoluntare şi contestaţia cu privire la durata urmăririi penale", prevede Ghidul.

Acelaşi proiect prevede că reprezentanţilor mass-media nu le pot fi eliberate extrase sau fotocopii ale încheierilor prin care au fost soluţionate cererile, propunerile şi sesizările privind încuviinţarea percheziţiilor şi a folosirii metodelor şi tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii, emiterea unui mandat de aducere, aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical şi a măsurii internării nevoluntare. De asemenea, presa nu poate primi "evidenţele privind încuviinţarea percheziţiilor şi a folosirii metodelor şi tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii", conform articolelor din capitolul "Reguli aplicabile în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi".