RECENSĂMÂNT 2011, rezultate provizorii: Populaţia a scăzut cu peste 2,6 milioane. Câţi locuitori au mai rămas în fiecare judeţ - FOTO

Populaţia României a scăzut cu peste 2,6 milioane, de la 21.680.974 la 19.042.936 de persoane, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, anunţate joi de Institutul Naţional de Statistică.

RECENSĂMÂNT 2011, rezultate provizorii: Populaţia a scăzut cu 2,6 milioane (Imagine: Silviu Matei/Publimedia)

Conform datelor recensământului din 2002, populaţia României era de 21.680.974 de locuitori.

Populaţia din statisticile curente la 1 iulie 2011 este de 21.354.396, a precizat INS.

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a României a fost de 19.043.000 de persoane, din care 18.384.000 au fost prezente, iar 659.000 temporar absente.

Din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%).

Grupate după numărul populaţiei stabile, 22 judeţe au înregistrat sub 400.000 locuitori însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400.000 şi 700.000 de locuitori concentrând 47,9% şi doar două judeţe au depăşit 700.000 de locuitori, reprezintând 7,7%. Din totalul de 19.043.000 de persoane, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti (respectiv 1.678.000 persoane).

Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3 mii), Suceava (cu 614,5 mii).

Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii).

În 13 judeţe din ţară mai mult de jumătate dintre persoane îşi au reşedinţa în municipii şi oraşe. Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Braşov (cu 71,2%), Constanţa (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmboviţa (cu 28,3%), Teleorman (cu 31,3%), Neamţ şi Călăraşi (cu 35,0%).

  • Maghiarii şi romii, cele mai numeroase minorităţi etnice din România

Maghiarii şi romii compun cele mai numeroase minorităţi etnice din România, reprezentând 6,5 şi, respectiv, 3,2 la sută din populaţia stabilă a României, conform rezultatelor provizorii ale recensământului din 2011.

"La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa etnică", precizează Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un comunicat de presă de joi.

Conform rezultatelor recensământului, din totalul populaţiei stabile, 16.870.000 de persoane, reprezentând 88,6 la sută din total, s-au declarat români.

Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238.000 de persoane, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619.000 de persoane.

Alte etnii cu mai mult de 20.000 de reprezentanţi declaraţi la recensământul de anul trecut au fost ucrainenii - 51.700 de persoane, germanii - 36.900, turcii - 28.200, ruşii lipoveni - 23.900 şi tătarii, în număr de 20.500.

În Bucureşti, românii sunt majoritari într-o măsură covârşitoare: 96,6 la sută. În alte 26 de judeţe, românii sunt majoritari cu o pondere de peste 90 la sută, iar în alte 13 cu peste 52,6 la sută.

Cele două judeţe în care românii nu sunt majoritari conform recensământului sunt Harghita şi Covasna, dominate de maghiari cu 84,8 la sută şi, respectiv, 73,6 la sută.

Alte judeţe cu o pondere importantă a maghiarilor în totalul populaţiei sunt Mureş, cu 37,8 la sută, Satu Mare, cu 34,5 la sută, Bihor, cu 25,2 la sută şi Sălaj, cu 23,2 procente.

Cei mai mulţi romi declaraţi se află în judeţul Mureş, 8,8 la sută din locuitorii acestuia.

Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6 la sută din populaţia stabilă, şi în judeţele Călăraşi (8,1 la sută), Sălaj (6,9 la sută) şi Bihor (6,1 la sută).

Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană se regăsesc în judeţele Timiş, Satu Mare, Sibiu, Braşov, Caraş-Severin şi Arad.

Circa 90 la sută dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa şi Tulcea, dar şi în Bucureşti, unde trăiesc 24.000.

  • Rezultate provizorii Recensământ: 7,1 milioane de gospodării şi 8,4 milioane de locuinţe

În România sunt peste şapte milioane de gospodării şi peste 8,4 de milioane de locuinţe, potrivit datelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor (RPL) 2011 prezentate, joi, într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS), remis MEDIAFAX.

"Din totalul populaţiei stabile a României, 99,1% (18.878 mii persoane) se regăseşte în cele 7.087 mii gospodării ale populaţiei, revenind în medie 2,66 persoane pe o gospodărie (266 persoane la 100 gospodării ale populaţiei). Restul de 165 mii persoane au fost înregistrate în spaţii colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost", se arată în documentul citat.

Potrivit datelor provizorii ale RPL2011, mai mult de jumătate din numărul gospodăriilor şi al persoanelor din cadrul acestora se concentrau în mediul urban.

În 16 judeţe majoritatea gospodăriilor populaţiei se află în municipii şi oraşe, preponderent în Hunedoara, Braşov şi Constanţa, iar la polul opus, cu cele mai mici ponderi ale gospodăriilor din mediul urban, se situează judeţele Giurgiu, Dâmboviţa şi Teleorman.

Potrivit RPL 2011, mărimea medie a unei gospodării este mai mică în mediul urban - 2,53 persoane/gospodărie - comparativ cu cel rural - 2,83 persoane/gospodărie.

"Distribuţia teritorială relevă faptul că mărimea medie a unei gospodării este mai mare în judeţele Ilfov - 3,10 persoane/gospodărie - , precum şi în Dâmboviţa, Giurgiu, Bistriţa - Năsăud, Maramureş şi Suceava - între 2,93 - 2,82 persoane/gospodărie. Cel mai mic număr mediu de persoane pe o gospodărie se regăseşte în Municipiul Bucureşti - 2,39 persoane/gospodărie - şi în judeţele Neamţ şi Hunedoara - 2,50 persoane/gospodărie). Cu excepţia judeţului Sălaj, mărimea medie a gospodăriei este mai mică în municipii şi oraşe decât în comune", potrivit datelor RPL 2011.

În privinţa clădirilor, la recensământ a fost înregistrat un număr de 5.103.000 de clădiri în care se aflau 8.451.000 de locuinţe convenţionale.

"Acestea totalizau un număr de 22.739 mii camere de locuit care însumează o suprafaţă locuibilă de 398.037 mii m.p. Comparativ cu mediul rural, în urban locuinţele convenţionale au un număr mediu de camere mai mic, dar suprafaţa medie a locuinţelor şi a camerelor de locuit este mai mare", potrivit datelor provizorii ale RPL.

Numărul camerelor de locuit pe o locuinţă este mai mare în judeţele Ilfov, Giurgiu, Tulcea şi Buzău - între 3,3 şi 3,0 camere/locuinţă, respectiv mai mic în judeţele Harghita - 3 camere/locuinţă - Cluj, Covasna şi municipiul Bucureşti - 2,4 camere/locuinţă.

"O suprafaţă a camerelor de locuit mai mare s-a înregistrat, în medie, în Municipiul Bucureşti (21,1 mp/cameră) şi în judeţele Braşov, Cluj, Satu Mare, Ilfov, Sibiu, Harghita şi Covasna (între 20,8 şi 19,1 mp/cameră). Cele mai mici suprafeţe medii pe o cameră se înregistrează în judeţele Călăraşi (13,4 mp/cameră), Giurgiu şi Teleorman (14,0 mp/cameră)", se mai arată în documentul citat.

Locuinţe cu suprafeţe medii dintre cele mai mari există în judeţele Ilfov, Timiş, Satu Mare şi Constanţa - între 65,7 şi 52,0 mp/locuinţă, iar cele mai mici suprafeţe medii au fost înregistrate în judeţele Brăila - 39,4 mp/locuinţă, Călăraşi şi Vaslui - 39,7 mp/locuinţă, Teleorman - 40,7 mp/locuinţă şi Mehedinţi - 41,0 mp/locuinţă.

Potrivit Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011, rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor prezintă o primă estimare privind numărul populaţiei, al gospodăriilor populaţiei şi al fondului de locuinţe.

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2011 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinţei Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a recensămintelor populaţiei şi locuinţelor şi ale Regulamentulului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind recensământul populaţiei şi locuinţelor .

Conform acestor recomandări, populaţia stabilă a României include: cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care, la momentul recensământului, se aflau pe teritoriul ţării (persoane prezente) sau erau temporar absenţi, fiind plecaţi în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni; cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie veniţi pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reşedinţa în România; cetăţenii români plecaţi în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale româneşti din străinătate.

Conform definiţiei internaţionale, nu au fost cuprinşi în populaţia stabilă a ţării: cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni : la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată); cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

În conformitate cu recomandările internaţionale, nu au făcut obiectul recensământului şi nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populaţie: cetăţenii străini prezenţi în România în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale străine în România; cetăţenii străini prezenţi ocazional în România la momentul critic al recensământului, pentru diverse scopuri: afaceri, turism etc., veniţi pentru o perioadă mai mică de 12 luni, care nu aveau domiciliul sau reşedinţa în România.

Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în formularele individuale şi nici în centralizatoare următoarele categorii de persoane: cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România, care la momentul critic al recensământului erau plecaţi cu întreaga familie în străinătate şi pentru care nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare existenţa lor; persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, prin evitarea vizitelor personalului de recensământ (populaţie necontactată).

Prelucrarea, verificarea şi validarea datelor din tabelele centralizatoare completate de recenzori va continua şi în etapa următoare, pentru estimarea unui număr mai mare de indicatori care vor fi prezentaţi ca rezultate preliminare ale recensământului. Rezultatele preliminare ale recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011 urmează, conform Programului de desfăşurare a activităţilor RPL 2011, să fie prezentate de Comisia Centrală a RPL 2011, la sfârşitul lunii mai.

Rezultatele definitive ale RPL 2011 se vor obţine în urma prelucrării informaţiilor individuale din formularele de înregistrare ale recensământului. Diseminarea acestor rezultate, în România şi către organismele internaţionale, va fi realizată, conform programului anunţat, începând cu semestrul al II-lea 2013.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

comentează și tu Momentan sunt 40 comentarii
Taguri:
RECENSĂMÂNT ,
REZULTATE ,
populaţie ,
scădere
COMENTARII
COMENTEAZĂ ŞI TU
Eroare: Câmpurile marcate cu roşu nu sunt valide!
Comentariul a fost adǎ ugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numǎrul din imagine:

* Faceţi click pe imagine pentru a genera alt numǎr
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
„În 20 de ani nu vom mai fi români”. TEORIA IREALĂ care adânceşte cele mai negre temeri ale românilor