Unde se ascund fugarii bogaţi ai României. Cele mai răsunătoare cazuri şi secretele lor (II)

Lista bogaţilor care au fugit din ţară de frica dosarelor penale este lungă. Pentru unii, aşa cum e Alexander Adamescu, s-a dovedit însă că şi extrădarea poate fi un proces de durată. Mărturiile lor au scos la iveală de ce preferă să ajungă deţinuţi în alte state, departe de închisorile româneşti.

Share pe Facebook 2714 afişări

Unde se ascund fugarii bogaţi ai României. Cele mai răsunătoare cazuri şi secretele lor (II)

ALEXANDER ADAMESCU, prins la Londra în timpul unei conferinţe în care se vorbea de abuzurile autorităţilor române

Alexander Adamescu, fiului omului de afaceri Dan Adamescu, are la rândul său probleme cu legea. În iunie 2016, el a fost prins la Londra, fiind ridicat de la o conferinţă unde se discuta despre “abuzurile autorităţilor române pe seama mandatelor de arestare preventive”.

Pe numele lui Alexander Adamescu era emis un mandat european, după ce DNA ceruse arestarea sa pe motiv că în cursul lunilor iunie şi decembrie 2013, împreună cu tatăl său, Alexander a remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro respectiv 23.000 lei magistraţilor Stanciu Ion şi Rovenţa Elena, judecători la Tribunalul Bucureşti pentru ca aceştia să dispună, în dosare privind procedura insolvenţei, soluţii favorabile unora dintre societăţile lui Adamescu.

La finalul lunii aprilie 2017, Tribunalul din Londra a decis suspendarea extrădării lui Alexander Adamescu, odată cu această decizie revocându-se şi măsura controlului judiciar faţă de acesta.

Curtea Internaţională de Arbitraj de la Washington a recomandat Tribunalului din Londra să suspende extrădarea lui Alexander Adamescu până la clarificarea anumitor aspecte.

 

DAN ADAMESCU- milionarul mort după gratii. Familia: A fost o tortură cu semnătura judecătorilor şi a procurorilor

În ţară, Dan Adamescu, tatăl lui Alexander, şi-a găsit sfârşitul în detenţie la începutul acestui an.

”Nu mai este printre noi. A fost o tortură. Asta a fost. Cu semnătura judecătorilor şi a procurorilor. O tortură. S-a stins din viaţă la faimosul spital. Toţi judecătorii care au semnat sentinţa lui. Toţi care nu s-au uitat cel puţin pe documentele de la medici. Condiţiile din închisoare, toată lumea, tot sistemul, au ţinut un om şi l-au torturat. Pur şi simplu a fost toturat în închisoare, în spital şi uite că nu a mai putut să lupte. S-a dus să îşi facă operaţie la genunchi, a cerut să fie eliberat, îşi făcuse o treime din pedeapsă, toată lumea a spus că starea lui este foarte gravă, trebuie să plece acasă, nu mai poate să stea acolo, am cerut arest la domiciliu, orice numai să trăiască", a fost anunţul făcut de Adriana Constantinescu, nora afaceristului român.

Adamescu şi fosta şefă a Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Angela Toncescu, au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu şi spălarea banilor în dosarul falimentării Astra Asigurări, alături de alte opt persoane cu funcţii de conducere în Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prejudiciul fiind de 800 de milioane de lei. Adamescu a fost condamnat definitiv la patru ani şi patru luni de închisoare în luna mai 2016.

În timpul detenţiei a suferit o operaţie la picior, iar ulterior a fost transferat la un spital privat. În acea perioadă familia acuza că nu este lăsată să îl vadă. Mai mult, rudele arătau cu degetul spre sistemul penitenciar spunând că Adamescu "a venit cu nenumărare bacterii din închisoare".

La finele lunii noiembrie 2016, magistraţii Judecătoriei Sectorului 4 au respins cererea de eliberare condiţionată, astfel că Adamescu ar mai fi avut o şansă abia în 19 februarie 2017, când putea depune o nouă solicitare.

Un atac virulent asupra magistraţilor a venit, la scurt timp după moartea lui Adamescu, chiar din partea fostului preşedinte Traian Băsescu. ”Voi chiar nu răspundeţi de nimic? Moartea lui Adamescu, om condamnat la patru ani de închisoare, deci nu condamnat la moarte. (…) Mai mult, starea de sănătate a fost agravată de boli contractate în penitenciar. Judecătorii şi ei, cu actele medicale în mână, dar obedienţi şi înspăimântaţi de presiunea procurorului DNA, au menţinut starea de încarcerare a unui om slăbit de boală până la epuizare. 'Oare ştim câte zeci/sute de oameni simpli, necunoscuti dar bolnavi, mor anual în penitenciare datorită dispreţului pentru viaţa deţinuţilor al procurorilor şI judecătorilor? Ei sunt oameni simpli, nu sunt milionari ca Adamescu şi mor neştiuţi de nimeni”, a scris Băsescu pe Facebook.

Câteva zile mai târziu, familia făcea publică scrisoarea lăsată în urma sa de omul de afaceri.Vorbea tot despre lipsa condiţiilor de după gratii.

"Starea mea de sănătate s-a deteriorat atât de rău încât a trebuit să renunţ la mai multe vizite ale avocatului meu deoarece nu am putut suporta durerea provocată de mersul pe jos de la celula mea şi până la sălile de întâlnire. Nu exista niciun scaun cu rotile în penitenciar. (...) Am avut probleme cu somnul pe timpul nopţilor în Penitenciarul Rahova deoarece deţinuţii ţipau şi se loveau cu capul de uşile celulelor. Era de-a dreptul terifiant. Am avut impresia că am ajuns în iad" a scris Dan Adamescu.

Omul de afaceri ridica şi câteva întrebări, considerându-se victima procurorilor DNA şi a SRI.

”În lunile februarie-mai 2014 am fost părăsit şi la nivel personal şi la nivel profesional de cunoştinţele şi prietenii mei. Din ce în ce mai puţini oameni erau dispuşi să se întâlnească cu mine. Mi s-a dat de înţeles de oamenii cu surse în cadrul SRI că mi se pregătea ceva rău, dar nu mi s-a spus ce anume exact. Am primit rapoarte că am devenit o ţintă a lui Ponta, SRI şi DNA şi că am fost pus pe un fel de listă neagră", se arată în document.

Dan Adamescu deţinea mai multe afaceri, printre care Astra Asigurări şi Medien Holding, trustul care include ziarul România Liberă. De asemenea, era proprietarul hotelului Intercontinental din Bucureşti.


ELAN SCWARTZENBERG, urmărit internaţional de un an

Cu un pas înaintea anchetatorilor, Elan Schwartzenberg a plecat din România în vara anului 2012, cu puţin înainte de a fi citat pentru audieri la DNA în dosarul în care Sorin Blejnar era cercetat pentru evaziune fiscală cu produse petroliere.

În ianuarie 2014, omul de afaceri a apărut în timpul vizitei lui Traian Băsescu în Israel, ţară unde România nu are acord de extrădare. Era după momentul în care DNA a transmis citaţii pe numele lui, prin comisii rogatorii, autorităţile din Israel răspunzând că nu a fost găsit.

În 2014, DNA îl căuta pe Elan Schwarzenberg pentru o presupusă fraudare în procedura de preluare a pachetului majoritar de acţiuni al Realitatea Media. Procurorii anticorupţie au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai 2016, fiind acuzat de complicitate la dare de mită într-un dosar disjuns dintr-o anchetă ce îl viza pe Radu Mazăre, DNA motivând că omul de afaceri „s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală. Pe baza mandatului obţinut de la judecători, Elan Schwartzenberg figurează ca urmărit internaţional de statul român din iunie 2016.

Schwarzenberg nu a fost găsit.

 

GREGORIAN BIVOLARU, prins după 12 ani. Într-un interviu acordat Mediafax, a vorbit despre presiunile procurorului

Un nume cunoscut şi un fugar căutat ani la rând a fost şi liderul MISA, Gregorian Bivolaru. Aducerea lui Bivolaru în România, pentru a-şi ispăşi pedeapsa de şase ani primită pentru comiterea de act sexual cu un minor, a venit, în 2016, după aproape 12 ani în care liderul MISA a fost căutat de autorităţile române.

Bivolaru a plecat din ţară în 2004, iar un an mai târziu a primit azil politic în Suedia. Pe 26 februarie anul trecut a fost prins de autorităţile franceze în timp ce se afla la un târg în Paris, iar pe parcursul judecării cererii de extrădare, autorităţile suedeze au informat magistraţii francezi că îl menţin pe Gregorian Bivolaru ca azilant.

Într-un interviu acordat Mediafax, primul pentru presa românească de la aducerea în România, Bivolaru a vorbit despre presiuni din partea procurorului.

”Pe parcursul acestei anchete stranii, procurorul m-a solicitat de două ori să discute cu mine atunci când avocaţii mei nu erau prezenţi iar cu acea ocazie am vorbit doar între patru ochi şi mi-a spus că dacă voi face denunţuri explicite referitoare la persoanele publice cu funcţii importante care m-au ajutat să fug din România, drept recompensă, se va interveni, evident pe ascuns, pentru a mi se aproba cererea de rejudecare a dosarului în care deja fusesem condamnat la şase ani de închisoare", spune Gregorian Bivolaru.

 

Închisorile din România, spaima deţinuţilor. CEDO e cu ochii pe noi

Istoria recentă arată că, indiferent de avere, relaţii, nume, până la urmă toţi ajung să ispăşească pedeapsa. Mulţi fugari devin deţinuţi în alte state, unde, speră ei, că vor rămâne ca să scape de sistemul penitenciar românesc.

Unul pentru care Româna mai are puţin timp la dispoziţie din partea CEDO să vină cu o soluţie reală de schimbare. Motivul e simpu: lipsa condiţiilor, supraaglomerarea şi lipsa unei reintegrări reale după ispăşirea pedepsei.

Elena Udrea, care a stat trei luni în arest în dosarul ”Gala Bute”, a vorbit în plenul Parlamentului despre condiţiile de după gratii:”Am fost dusă în arestul Poliţiei Capitalei, verificată la sânge şi dezbrăcată. Mi-au luat sutienul şi am fost într-o cameră de trei pe trei metri, în care erau patru paturi, câte două suprapuse, apă caldă era doar dimineaţa şi noaptea, iar WC-ul era de tip turcesc, fără uşă, dotat însă cu un duş pe care îl foloseam să tragem apa. Atunci când nimeni nu-l folosea, puneam un pet pe post de capac ca să nu poată veni şobolanii. Pereţii erau scorojiţi, geamul nu se închidea cum trebuie şi era curent. Dacă te spălai pe cap, nu aveai acces la foen să te usuci, ceea ce-ţi dădea şanse minime la o răceală, dacă nu cumva la o pneumonie sau meningită”.

Arestul Poliţiei Capitalei sau ”Beciul Domnesc”, aşa cum l-a numit fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre.

”Am făcut cerere să scot geamul. E cald acolo şi era geamul jumătate deschis, jumătate era foaia de geam prinsă acolo şi nu poţi să-l deschizi, sunt gratii într-o parte şi în alta şi a durat o săptămână, cu cerere, cu aprobare. I-am spus comandantului, «nu vă supăraţi, dar nu vreau să fac o construcţie, nu fac un mall, cât vă trebuie să analizaţi o cerere să pot să dau o foaie de geam că ne clocim, sunt 35 de grade, eu îl sparg, dă-l dracu’ de geam» şi după o săptămână mi-a dat aprobare. Ştiţi cât i-a luat unui coleg să aprobe să meargă la dentist ? O lună. Şi i se mişcau implanturile”, a povestit Radu Mazăre, după ce a ieşit din arest.

Campania MEDIAFAX #Dizgraţiaţii a făcut, de-a lungul a cinci luni, o radiografie a ceea ce înseamnă sistemul penitenciar în ţara noastră. În momentul de faţă, gradul de ocupare în închisori este de 145%, cu mult peste normele acceptate de europeni.

Un condamnat mai puţin celebru povestea pentru Mediafax despre ce a găsit după gratii. "Primul impact cu detenţia a fost foarte urât! Când m-a băgat pe arest prima oară şi am văzut uşile alea mari şi cu zăvoarele alea mari am zis «Doamne, unde e aicea?» Pe urmă m-am dus în baie şi mi-a trecut un şoarece din ăla mare peste picior, un şobolan. M-am speriat, am bătut în uşă, am zis, «Bă, ce-i aici, murim»?! Şi când am văzut că mi-a trecut şobolanul peste picior sau în alte seri când fugea din coşul de gunoi, nu îmi venea să cred. Doamne, unde sunt? Oi mai scăpa de aici?”, a afirmat Ionuţ Ivan, încarcerat la Penitenciarul Ploieşti.

Nici la capitolul construcţii de penitenciare nu stăm mai bine. Ultima închisoare a fost ridicată în anul 1994 la Giurgiu, însă nu e finalizată nici acum. Proiectul de parteneriat public-privat de construcţie a unei închisori a dispărut aşa cum a apărut, iar modernizarea sau extinderea altora sunt doar planuri pe hârtie.

Într-un sistem nereformat, aproape 900 de oameni au murit în centrele de detenţie în ultimii 9 ani, ceea ce înseamnă că, în medie, câte un om moare la trei zile. De cele mai multe ori din cauza bolilor.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
FUGARI ,
ÎNCHISORI
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
ULTIMA ŞANSĂ a României se joacă astăzi. Decizia prin care putem da Europei LOVITURA DE GRAŢIE. Anunţul va fi făcut din clipă în clipă

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

mediafax.ro
Închide