"Yellow submarine" sau unde duce febra shopping-ului pentru Marina militară

Fostul şi actualul titular al Apărării, Mihai Fifor, a declarat cu mai multe ocazii şi într-un interval scurt de timp că va ferici Forţele Navale cu un "program extrem de ambiţios", astfel încât Marina noastră, frecvent subiect de bancuri, să fie "principal actor, principal jucător la Marea Neagră".

2635 afişări

Imaginea articolului "Yellow submarine" sau unde duce febra shopping-ului pentru Marina militară

ANALIZĂ | "Yellow submarine" sau unde duce febra shoping-ului pentru Marina militară

Din tot ce a deşertat din sacul de Moş Crăciun al Apărării, "capacităţile de luptă submarine" au stârnit un haz oarecum îndreptăţit. Atât ideea în sine, cât şi faptul că un submarin ar fi lansat la apă din docurile unui şantier naval autohton.

Într-o scăpare de sinceritate, până şi ministrului "chestiunea" i s-a părut "puţin stranie", după care tot dumnealui s-a plâns că a fost "greşit înţeles". Aşa că de la unul a mai adăugat şi submarinele vor fi trei.

Dincolo de generozitatea verbală a ofertei, realitatea şi "timingul" arată diferit faţă de visurile submersibile ale capilor Apărării.

În primul rând, dotarea cu submarine este obiectul unui program pe termen mediu şi lung. Anul 2018 este doar startul pentru noile achiziţii ale Forţelor Navale. Deocamdată, nu se ştie prea clar ce fel de tip de submarin va fi, pentru că abia acum acum se schiţează parametrii tehnici. Programul pentru capacităţile de luptă submarine trebuie aprobat de CSAT şi de Parlament. Că va fi o prioritate, că vor fi decizii rapide, este îndoielnic. Întâietate vor avea deciziile legate corvete şi fregate. Inclusiv ministrul Fifor a sfârşit prin a explica aceste "impedimente". Aşa, la amănunte care nu sună nici politic, nici nu dau strălucitor electoral.

Foarte recent, viceamiralul Alexandru Mărşu, comandatul Forţelor Navale Române a expus limpede situaţia şi priorităţile pe categorii de dotări. "La acest moment, avem ca şi forţe principale trei fregate, pe care dorim să le modernizăm astfel încât pentru proiecţia 2026 să avem trei fregate modernizate. Prin derularea programului major de achiziţie a corvetelor, vom avea patru corvete moderne şi două corvete modernizate. Din punct de vedere al navelor fluviale vom avea trei monitoare care în acest moment sunt în parcurs de re-motorizare, astfel încât vom extinde durata de exploatare pentru următorii 10 - 15 ani, cel puţin. Şi cinci vedete blindate. Toate sunt în derularea acestui program, în acest moment", a spus comandantul Forţelor Navale, adăugând: "proiecţia pe care o avem pe termen mediu şi lung este completarea submarinului actual cu un alt program de trei submarine de clasă medie, necesare pentru desfăşurarea acţiunilor în Marea Neagră, iar în privinţa navelor purtătoare de rachete în acest moment, în urma modernizării vor rămâne în serviciu cu alt tip de armament reactiv şi cu alţi senzori".

"Torpila" lansată de ministrul Apărării este că, fie ce o fi, corvetă, fregată, submarin, barcaz sau bărcuţă cu vâsle, dar mai ales submarin vor fi produse într-un şantier naval românesc. Că putem.
“Eu vă spun că este un proiect perfect realizabil şi putem face lucrul acesta într-un şantier naval românesc, aşa cum putem construi şi orice alt tip de navă”, a spus fără echivoc ministrul.

 

Avem oţelul necesar, dar nu şi tehnologia pentru "first class" - ANCONAV

România nu deţine tehnologia necesară pentru construcţia submarinelor first class, dar Arcelor Mittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, a declarat, pentru MEDIAFAX, Gelu Stan, directorul executiv al Asociaţiei Constructorilor de Nave din România (ANCONAV).

"În privinţa submarinelor «first class» vă confirm că nu avem tehnologia necesară, cei care sunt capabili pentru astfel de construcţii în domeniu sunt foarte puţini şi ţările unde se produc se numără pe degetele de la o singură mână, repectiv Germania, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Statele Unite, Coreea de Sud şi China. Mai sunt alţi câţiva sateliţi, dar nu se âncadrează la categoria de clasă şi dotări. Deşi nu ştim ce fel de submarine de clasă vrea să achiziţioneze statul român, totuşi Arcelor Mittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, dar ponderea valorică a acestuia ca material este de până la 3 la sută din valoarea produsului finit", a spus, pentru MEDIAFAX, directorul executiv al ANCONAV.

Nici specialiştii necesari nu-i avem şi proiectul este realist dacă românii vor construi numai corpul submarinului.

"Nu avem specialiştii necesari, atât proiectul tehnic, cât şi cel de execuţie, know-how-ul aferent tehnologiei de execuţie trebuind cumpărate de la producătorii din statele enumerate mai sus. Menţionez că, în cazul cumpărării acestui proiect, inclusiv tehnologiile şi know-how-ul aferent, submarinele pot fi construite la unul din următoarele şantiere : DMHI, Şantierul Naval Constanţa,Vard Tulcea şi Şantierul Naval Damen Galaţi. Aportul valoric însă din total produs finit, pentru oricare din şantierele unde se construiesc submarinele nu depăşeşte maxim 15-17 la sută, deoarece restul sunt dotări, echipamente specifice, armament, care nu pot fi produse în România. Proiectul este realist dacă noi vom construi numai corpul submarinului şi eventual vom participa la montajul unor echipamente, dotări, sub supervizarea celui care are ân licenţă proiectul, produsul", a mai spus, pentru MEDIAFAX, Gelu Stan.

 

Şantierul naval Damen Galaţi este în silenzio stampa, dar...

"Cu regret vă informăm că nu dorim să comentăm acest subiect în nici un fel”, i-au spus corespondentului MEDIAFAX reprezentanţii Şantierul naval Damen Galaţi, întrebaţi despre posibilitatea construirii unui submarin în acest şantier.

Însă, în cotidianul local "Viaţa Liberă" a apărut un articol intitulat "După anunţul MApN, alertă printre navalişti. Damen şi Saab la vânătoare de comenzi de submarine", în care se spune, printre altele: "Iniţiativa MApN vine mănuşă Grupului Damen, care are un parteneriat strategic încheiat cu suedezii de la Saab, în vederea construirii unuia dintre cele mai performante modele de submarine disponibile în prezent pe piaţă – modelul A26, derivat din clasa Gotland! Iar ca parte a Grupului Damen, şantierul naval de la Galaţi, ce are deja un palmares impresionant de nave militare, are potenţialul de a deveni elementul competitiv decisiv într-o ofertă Saab-Damen în raport cu eventualele variante ale unor concurenţi din industria de apărare, precum nemţii de la ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) sau francezii de la Naval Group (DCNS)".

Şi se plusează :"Submarinul A26 a fost gândit ca un succesor al submarinelor din clasa Gotland (proiectat tot de Kockums – n.r.), iar comenzile deja primite de Saab din partea marinei militare suedeze – două unităţi, cu o valoare totală de 810 de milioane de euro – le fac şi mai interesante din punct de vedere al raportului preţ-calitate. Spre comparaţie, proiectul de construire a celor patru corvete pentru forţele navale române are o valoare de 1,6 miliarde de euro. Prin urmare, un model precum A26 ar fi o variantă bună de luat în calcul de către MApN. Şi Saab a simţit acest potenţial şi nu este deloc întâmplător că în urmă cu doar câteva zile şi-a deschis în mod oficial o reprezentanţă la Bucureşti, dorinţa de participare la licitaţia pentru construirea submarinelor fiind, practic, o certitudine".

 

O informaţie cu tâlc: Marea "pradă" sunt corvetele

Da, începe sarabanda ofertelor. Si unul dintre competitori, care îşi doreşte cu ardoare atribuirea corvetelor a plusat cu un submarin. Dacă i se atribuie corvetele, care sunt o miză de peste un miliard de euro, vine şi cu submarinul, dupa cum au spus, pentru MEDIAFAX, surse din mediul de afaceri.

 

Scepticism cu stele - Ce spun generalul (r) Ştefan Dănilă şi contraamiralul (r) Vergil Chiţac

Câtă putinţă avem la submarine, a explicat pentru MEDIAFAX şi contraamiralul (r) Vergil Chiţac, fost rector al Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", specializat în Arhitectură Navală şi care a predat la Academia Marinei cursul de Teoria şi Construcţia Navei.

"Una e să construieşti un submarin în România care înseamnă de la zero, totul să fie manufacturat în România şi alta e să se asambleze un produs de o asemenea complexitate în România. Chiar dacă el va fi realizat aici, va fi o integrare de produs. Probabil, corpul va putea fi realizat aici, nu ştiu exact, pentru că nu avem experienţe de tipul acesta în şantierele navale româneşti, nu ştiu cine se încumetă, însă tot ceea ce inseamna tehnica, de la instalaţii, maşini de propulsie, diesel generatoare, senzori de luptă, care sunt foarte scumpi, toate sunt produse de firme specializate din străinătate şi vor fi integrate în România sau în şantierul care va realiza acest produs.

Singurii care sunt capabili în momentul de faţă să construiască acest produs, care din punct de vedere tehnic este foarte complex, sunt americanii. Toată lumea, în afara americanilor, că mai construiesc si alţii submarine, face integrare de produs”, a spus, pentru MEDIAFAX, contraamiralul (r) Chiţac.

“Dacă dl Fifor vrea să construiască de la zero, să îşi ia gândul de la aşa ceva”

"Depinde ce înţelege domnia sa (Fifor), dacă el vrea sa construiască de la a la z este total nefezabil. Sa îşi ia gândul de la asa ceva.

Mie îmi place să cred că raţionamentul lui a fost următorul: vom pune în caietul de sarcini condiţionalitatea ca realizarea produsului să fie făcută în România. Şi aici este delicat, nu vreau încă să mă pronunţ.

Şi corvetele pe care le construiam, din păcate s-a abrogat HG 906, data de Cioloş, noi nu făceam construcţie in România, făceam integrare de produs. Este adevărat oţelul îl luam de la Combinatul siderurgic de la Galaţi, făceam corpul acolo. E adevărat că dădeam de munca unor oameni, care sunt muncitorii de la Galaţi, deci o parte din bani se întorceau in economia naţională.

Însă, eu vreau sa terminăm odată cu prostia asta, domnule nu că 80% din banii pe care ii dăm să se întoarcă în economia naţională. La summitului din Ţara Galilor, din 2014, cand s-a stabilit ca ţările NATO trebuie sa acorde minim 2% din PIB pentru Apărare, din care minim 20% pentru echipamente, înzestrare, s-a mai pus şi condiţia ca aceasta înzestrare nu trebuie sa se facă după criteriul numărului de locuri de munca pe care îl dă produsul respectiv, ci dupa criteriul necesităţii de apărare.

Deci, pe noi ne interesează acum mai mult să luam un produs care ne este necesar pentru apărare şi corespunde analizelor noastre, decât sa întoarcem o parte din bani în economia naţională. Sigur că este important si asta, dar primează ce v-am spus”, a mai comentat, pentru MEDIAFAX, contraamiralul (r) Vergil Chiţac.

"Din păcate am ajuns atât de jos cu marina militară încât începem sa ne mulţumim cu orice. Vine cineva şi spune: domnule va dau o corvetă!. Ne bucurăm. Vine cineva si spune: hai ca facem un submarin!. Nu aşa trebuie să punem problema. Noi trebuie să avem o viziune strategică pe douăzeci de ani. Domnule, cum vrei sa arate marina asta? Nu să schimbam de la un an la altul, ba luam corvete, ba luam submarine!.

Şi eventual ar trebui făcută şi cu partenerii noştri de la Marea Neagră, pentru că suntem ţări membre NATO, noi, bulgarii, turcii. Noi nu trebuie să avem înzestrări paralele, trebuie să ne completam. Noi trei suntem o contrapondere a forţei militare ruseşti extraordinare care este in Crimeea”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, contraamiralul (r) Vergil Chiţac, fost rector al Academiei Navale "Mircea cel Bătrân".

 

Cum să-i sperii pe ruşi cu submarinul

În ceea ce priveşte prezenţa unui submarin aparţinând Marinei Militare române în economia de securitate a Mării Negre, generalul (r) Ştefan Dănilă, fostul şef al Statului Major General al Armatei crede că "nu poate fi neglijat, dar nici nu reprezintă o forţă care să intimideze Federaţia Rusă".

"Poate, cel mult să enerveze şi să genereze reacţii şi măsuri în contrapartidă. Un bun argument pentru plasarea altor sisteme de arme în Crimeea.Un submarin are cam acelaşi efect cu o escadrilă de F-35: costă foarte mult, ne va dezechilbra bugetul Apărării, iar existenţa sa ar ostiliza şi mai mult relaţia cu Rusia. Chiar şi cu Turcia. Utilizarea sa pentru supravegherea căilor de navigaţie unde sunt prezente navele româneşti sună nefiresc, pentru că pe nicio rută nu găsim «nave româneşti». Doar dacă există o altă strategie la Ministerul Transporturilor pentru o nouă flotă românească",a comentat, pentru MEDIAFAX, generalul (r) Ştefan Dănilă.

"Urmează portavionul şi, cine ştie, vreo bază lunară"

"A spune că se condiţionează repararea fregatelor sau achiziţia de corvete de construcţia de submarine este o mare aberaţie, pentru că nu avem niciun fel de experienţă în construcţia unui astfel de produs. Şi cine l-ar cumpăra?

Nu ar fi mai bine să se realizeze un şantier naval adevărat, capabil să producă nave de transport, medii şi mari, pentru care mai avem ceva amintiri? Şi care ar putea avea şi căutare dacă ar fi produse de un consorţiu cunoscut.

Noi am pornit la cumpărături cu 2%! Fiecare, cum pune mâna pe card, mai ia o trăsnaie. Urmează portavionul şi, cine ştie, vreo baza lunară!", a mai spus, pentru MEDIAFAX, generalul (r) Ştefan Dănilă, fostul şef al Statului Major General al Armatei.

 

Submarine şi submarine

După tipul propulsiei, submarinele sunt clasice, nucleare şi submarine Walter. Submarinele clasice pot fi mari, mijlocii, mici, pitice (sau de buzunar), iar după destinaţie sunt :de luptă, de transport, purtătoare de mină, torpiloare, purtătoare de rachete.

Forţele Navale Române au avut în dotare un total de nouă submarine, opt au luptat în timpul celui de-al doilea război mondial, cele mai cunoscute fiind Delfinul, Marsuinul şi Rechinul. În afara acestor trei submarine, marina română a mai avut încă cinci submarine pitice clasa CB. Dintre acestea numai două au devenit operaţionale şi au efectuat misiuni de recunoştere.

 

În loc de epilog

Aflat în ţara sa natală, Norvegia, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a cerut statelor membre ale Alianţei să-şi respecte promisiunile de creştere a cheltuielilor militare, adăugând că NATO se confruntă cu tot mai multe provocări şi atrăgând atenţia că doar câteva state au reuşit să atingă obiectivul privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare.

Ironie, el i-a atras atenţia premierului de la Oslo că Norvegiei că este singurul stat membru NATO ce are frontieră directă cu Federaţia Rusia şi nu a alocat 2% din PIB pentru apărare.

Doamna Erna Solberg, prim-ministru i-a replicat afirmând că sumele alocate pentru apărare sunt în creştere şi că Norvegia a investit în noi avioane de luptă şi nave militare.

Nu s-a pomenit şi de un submarin. Norvegia are o coastă extinsă, la Oceanul Atlantic de Nord şi la Marea Barents.

(Au contribuit Cătălina Mănoiu şi Petru Mazilu).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
ACHIZIŢII ,
SUBMARIN ,
MARINA MILITARĂ
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.