A venit primăvara. Cum îţi poţi întări sistemul imunitar

Este vremea să ne pregătim pentru întâlnirea cu soarele, verdeaţa şi timpul călduros. Primăvara a început, calendaristic, de câteva zile. Nu trebuie să uităm că sistemul nostru imunitar iese destul de slăbit din iarna geroasă şi lungă. Acesta este cel mai important mecanism cu ajutorul căruia ne apărăm de agenţii patogeni şi luptăm împotriva bolilor în mod natural.

Medicul Luigi Gratton, vicepreşedintele diviziei Nutrition Education în cadrul companiei Herbalife şi membru în "Programul de analiză a obezităţii ca factor de risc" derulat de Centrul pentru Nutriţie Umană din cadrul Universitaţii California din Los Angeles (UCLA), recomandă câteva alimente, la îndemâna tuturor, cu ajutorul cărora ne putem întări sistemul imunitar în aceste zile de început de primăvară.

Ceaiul verde conţine antioxidantul EGCG, care reduce riscul declanşării multor tipuri de cancer. "Fitonutrienţii din ceaiul verde favorizează dezvoltarea bacteriilor folositoare din tractul digestiv. Ei inhibă dezvoltarea bacteriilor nocive din tractul digestiv: E. coli, Clostridium şi Salmonella. 70% din sistemul imunitar al organismului nostru se găseşte în tractul gastrointestinal", subliniază medicul Luigi Gratton.

Chili stimulează metabolismul, subţiază sângele şi contribuie la eliberarea endorfinelor în organism. De asemenea, chili este bogat în betacaroten, principala "armă" împotriva infecţiilor, şi inhibă neuropeptidele, care declanşează inflamaţiile sistemului imunitar.

Ghimbirul conţine gingerol, un compus cu proprietăţi anticancerigene. Prin stimularea metabolismului, el ajută la eliminarea toxinelor, precum şi la intensificarea arderii grăsimilor. Ne redă pofta de viaţă, ne scoate din letargie, făcându-ne să ne regăsim tonusul, energia şi optimismul.

Afinele sunt unele din cele mai sănătoase fructe. Ele conţin un "pachet" de antioxidanţi numiţi antocianidine - care dau culoarea roşu intens fructelor şi legumelor -, ce previn acţiunea radicalilor liberi de la nivelul matricei celulelor de colagen, blocând lezarea ţesuturilor, ce poate cauza cataractă, glaucom, varice, hemoroizi, afecţiuni cardiovasculare şi cancer. Antocianina, pigmentul roşu-albastru din afine, îmbunătăţeşte structura venelor, dar şi întregul sistem vascular, declară medicul Luigi Gratton.

Scorţişoara este bogată în antioxidanţi care inhibă coagularea sângelui şi proliferarea bacteriilor. "Scorţişoara stabilizează nivelul de zahăr din sânge şi reduce colesterolul rău. Tratează extremităţile reci, crampele musculare, durerile cauzate de răceală sau gripă, durerile reumatice, indigestia, lipsa poftei de mâncare. Condimentul nu are contraindicaţii şi poate fi adăugat în orice fel de ceai, având proprietatea de a răspândi în tot corpul o puternică senzaţie de căldură", spune Luigi Gratton.

Cartofii dulci conţin glutation, un antioxidant cu rol de coenzimă, care întăreşte sistemul imunitar, luptă împotriva bolilor Alzheimer şi Parkinson, împotriva afecţiunilor cardiace, a fibrozei chistice şi a virusului HIV. "Fiind bogaţi în betacaroten, dar şi în vitamina B6, C, mangan, cupru, potasiu, fier şi fibre, cartofii dulci ajută organismul să îşi întărească imunitatea", completează Luigi Gratton.

Roşiile sunt un adevărat izvor de sănătate, fiind "echipate" cu o mulţime de nutrienţi care ne protejează împotriva unor afecţiuni grave, precum cancerul. Roşiile conţin cantităţi mari de vitamina C, 100 de grame de roşii asigurând 40% din necesarul zilnic de vitamina C. De asemenea, 100 de grame de roşii asigură 15% din doza zilnică recomandată de vitamina A, 8% din cantitatea zilnică de potasiu şi 10% din cantitatea recomandată de fier. "Pigmentul roşu, cel care dă culoarea tomatelor, este licopenul, un antioxidant cu numeroase efecte benefice asupra organismului. La fel ca şi alţi antioxidanţi, licopenul neutralizează efectele negative ale radicalilor liberi", subliniază medicul Luigi Gratton.

Smochinele "reprezintă o sursă naturală de minerale, printre care cele mai importante fiind fierul, potasiul, fosforul, calciul, magneziul, cuprul şi sulful. Doza de potasiu (element de bază pentru sănătatea inimii şi pentru controlul hipertensiunii arteriale) depăşeşte 400 de miligrame în smochinele uscate", menţionează Luigi Gratton.

Ciupercile pot să pară banale, dar sunt considerate super-alimente: nu conţin grăsimi, zahăr şi sare şi sunt o sursă valoroasă de fibre şi vitamine B - vitamina B1, riboflavina (B2), niacin (B3), piridoxina (B6) şi folacin (acid folic). "Ciupercile conţin şi minerale esenţiale, dintre care potasiu, cupru, fier şi fosfor. Dar cel mai semnificativ este seleniul, care nu se găseşte în prea multe fructe sau legume", subliniază Luigi Gratton.

Rodiile nu au un conţinut foarte bogat în vitamina C, din contră, acesta este chiar mai mic decât al citricelor, dar suficient pentru a asigura cel puţin jumătate din necesarul zilnic pentru un adult. "Consumul regulat al acestor fructe asigură o rezistenţă sporită a organismului la infecţii. Sucul de rodii, având un conţinut crescut în polifenoli, reduce riscul de accidente cardiovasculare. Consumul de rodii scade tensiunea arterială, are un efect antiinflamator şi scade riscul apariţiei aterosclerozei", subliniază Luigi Gratton.

Castraveţii conţin potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, zinc, vitaminele C, B1, B2, B6, PP, provitamina A. "Datorită acestui conţinut atât de variat în vitamine şi nutrienţi, castraveţii ajută la o bună circulaţie sangvină, sunt indicaţi împotriva îmbătrânirii celulelor, curăţă organismul şi scad tensiunea", completează medicul Luigi Gratton.

Merele constituie cea mai importantă sursă de pectină, o fibră naturală care are multe efecte benefice asupra sănătăţii. Merele scad nivelul colesterolului, previn cancerul pulmonar şi afecţiunile cardiace, protejează organismul de virusul gripei. De asemenea, merele reglează glicemia (fiind recomandate persoanelor care suferă de diabet), au proprietăţi antiinflamatorii, antibacteriene şi conţin o cantitate importantă de antioxidanţi care ajută la detoxifierea organismului şi la întărirea imunităţii.