Premiul Nobel pentru CHIMIE, obţinut de cercetătorii Tomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar - FOTO

Cercetătorii suedez Tomas Lindahl, american Paul Modrich şi turco-american Aziz Sancar au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pentru studiile lor despre mecanismele celulare de reparare a ADN-ului, potrivit motivaţiei Comitetului Nobel.

Cercetările lor au furnizat informaţii fundamentale despre modul în care funcţionează celulele vii şi au fost utilizate pentru dezvoltarea unor noi tratamente împotriva cancerului.

În fiecare zi, ADN-ul uman este deteriorat de radiaţia ultravioletă, radicalii liberi şi diverse substanţe carcinogene, dar, chiar şi fără aceste atacuri externe, orice moleculă de ADN este inerent instabilă. Mii de modificări spontane la nivelul genomului unei celule se produc în fiecare zi. Mai mult, diverse "defecte" pot să apară atunci când ADN-ul este copiat în timpul diviziunii celulare, un proces care se produce de câteva sute de milioane de ori pe zi în organismul uman.

Motivul pentru care materialul genetic uman nu se dezintegrează şi nu devine un "haos chimic total" constă în faptul că anumite sisteme moleculare monitorizează şi repară în mod constant ADN-ul. Premiul Nobel pentru chimie pe 2015 a revenit unor pionieri în acest domeniu, care au descifrat felul în care funcţionează mai multe astfel de sisteme de reparare la un nivel molecular detaliat.

La începutul anilor 1970, oamenii de ştiinţă credeau că ADN-ul era o moleculă extrem de stabilă, însă Tomas Lindahl a demonstrat că ADN-ul se degradează într-un ritm care ar fi trebuit să facă imposibilă dezvoltarea vieţii pe Pământ. Acea idee l-a ajutat să descopere un mecanism molecular, repararea prin excizie de bază, care contracarează în mod constant colapsul ADN-ului.

Aziz Sancar a descoperit repararea prin excizie de nucleotide, mecanismul folosit de celule pentru a repara vătămările provocate ADN-ului de radiaţia ultravioletă. Persoanele născute cu anumite defecte la nivelul acestui sistem de reparare dezvoltă cancer de piele dacă sunt expuse la soare. Celulele folosesc repararea prin excizie de nucleotide şi pentru a corecta defectele cauzate de substanţele care provoacă mutaţii.

Paul Modrich a demonstrat mecanismul prin care celulele corectează erorile ce apar atunci când ADN-ul este multiplicat în timpul diviziunii celulare. Acest mecanism, denumit "repararea nepotrivirii" ("mismatch repair"), reduce de circa o mie de ori frecvenţa erorilor apărute în timpul multiplicării ADN-ului. Defectele congenitale apărute în absenţa acestui mecanism cauzează o versiune ereditară a cancerului de colon.

Citeşte şi: Premiile Nobel - în fapte şi cifre

Tomas Lindahl s-a născut în 1938, la Stockholm, şi are cetăţenie suedeză. A obţinut doctoratul în 1967, la Institutul Karolinska din Stockholm. A lucrat ca profesor de chimie medicală şi fiziologie la Universitatea Göteborg, în perioada 1978 - 1982. În prezent, este profesor emerit la Francis Crick Institute şi director emerit la Cancer Research UK şi Clare Hall Laboratory din Marea Britanie.

Paul Modrich s-a născut în 1946 şi este cetăţean american. A obţinut doctoratul în 1973, la Universitatea Stanford din California. Apoi, a lucrat în calitate de cercetător la Howard Hughes Medical Institute şi ca profesor de biochimie la Facultatea de medicină de la Universitate Duke din Statele Unite ale Americii.

Aziz Sancar s-a născut în 1946, în Savur, o localitate din Turcia şi are în prezent dublă cetăţenie, turcă şi americană. A obţinut doctoratul în 1977, la Universitatea Texas din Dallas. În prezent, este profesor de biochimie şi biofizică la Facultatea de medicină a Universităţii North Carolina din Statele Unite.

În 2014, premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit cercetătorilor Eric Betzig, Stefan W. Hell şi William E. Moerner, pentru "dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie". Stefan W. Hell, unul dintre cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru chimie pe 2014, este de origine română şi este membru de onoare al Academiei Române din anul 2012.

Sezonul Nobel a debutat luni, când cercetătorii William C. Campbell, Satoshi Ōmura şi Youyou Tu au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină pe 2015. William C. Campbell (Irlanda) şi Satoshi Ōmura (Japonia) au primit acest prestigios premiu pentru descoperirile privind o nouă terapie împotriva infecţiilor cauzate de viermi cilindrici, în timp ce Youyou Tu (China) a fost premiată pentru descoperirile ei privind o nouă terapie împotriva malariei.

De asemenea, marţi, cercetătorii Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fizică pe 2015, pentru contribuţiile lor semnificative în ceea ce priveşte experimentele care au demonstrat că particulele neutrino îşi modifică identităţile, metamorfoză care implică faptul că acestea au masă. Potrivit Comitetului Nobel, această descoperire a schimbat felul în care oamenii înţeleg procesele ce au loc la cele mai mici niveluri ale materiei şi care se pot dovedi cruciale pentru înţelegerea Universului.

Citeşte şi: Premiul Nobel pentru FIZICĂ, obţinut de cercetătorii Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald - FOTO

Citeşte şi: Premiul Nobel pentru MEDICINĂ pe 2015, câştigat de cercetătorii William C. Campbell, Satoshi Ōmura şi Youyou Tu - FOTO, VIDEO

Sezonul Nobel 2015 va continua, joi, cu premiul Nobel pentru literatură.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel - va fi anunţat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Citeşte şi: Nobel - premii născute din voinţa savantului Alfred Nobel, inventatorul dinamitei