Românii - corigenţii Europei la cunoaşterea ştiinţifică şi printre primii la superstiţii

Numai unul din zece români dispune de o cultură ştiinţifică consolidată şi activă, publicul românesc adult fiind însă unul din cele mai religioase şi superstiţioase din Europa, arată un raport al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială Bucureşti.

Share pe Facebook 2439 afişări

Românii - corigenţii Europei la cunoaşterea ştiinţifică şi printre primii la superstiţii (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

În România, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, potrivit raportului de cercetare al proiectului STISOC - "Ştiinţa şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării" - lansat, vineri, de către Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti.

Concluziile raportului indică trei direcţii. Prima, arată că românii au unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică a publicului în context european. Adică, numai unul din zece români dispune de o cultură ştiinţifică consolidată şi activă. Apoi, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, astfel că publicul românesc adult este unul din cele mai religioase şi superstiţioase publicuri din Europa.

Iar a treia concluzie arată că există la români cu un nivel ridicat al atitudinilor pozitive faţă de ştiinţă şi faţă de dezvoltările ei (aproximativ unul din doi români declară sprijin puternic şi pragmatic cercetării ştiinţifice), totuşi, multe atitudini sunt prea puţin bazate pe cunoaştere şi pe adeziunea în cunoştinţă de cauza faţă de valorile şi realizările ştiinţifice.

Autorii studiului susţin afirmaţia potrivit căreia publicul românesc are unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică din Europa pe mai multe rezultate.

Astfel, aproape 90 la sută din populaţia inclusă în studiu nu dispune de cunoştinţe ştiinţifice elementare şi de un vocabular ştiinţific activ, nu ştie cum este aplicată metoda ştiinţifică de cercetare şi operează precar cu probabilităţile.

În context european, românii sunt mai puţin "alfabetizaţi" din punct de vedere ştiinţific. Deficitul cognitiv-ştiinţific al publicului românesc este unul din cele mai mari din Europa. Conform datelor din 2005, România se află pe locul 28 din 29 de ţări europene (EU29), în ceea ce priveşte nivelul stocului public al cunoaşterii ştiinţifice. Media răspunsurilor corecte a fost, în 2005, de 5-6 răspunsuri corecte din 13 întrebări. Indicele mediu de cunoaştere ştiinţifică avea în 2005 o valoare medie de 7,7 în EU 29, ceea ce înseamnă că în restul ţărilor UE cunoaşterea ştiinţifică era în medie cu 38% mai bună decât în România.

În 2009, indicele de cunoaştere ştiinţifică din România a crescut da la 5,6 la 6,5, dar se afla încă sub media europeană, arată raportul.

Documentul citat indică faptul că cel puţin unul din trei români, prin răspunsurile date la întrebările puse, probează a fi: creaţionist, geocentrist şi cu cunoştinţe precare de genetică, fizică sau medicină.

42% dintre români cred că Soarele se învârte în jurul Pământului

Chiar dacă sunt majoritari cei care răspund că Pământul se învârte în jurul Soarelui (52%), este remarcabil faptul că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului. O proporţie importantă a publicului românesc (36%) optează pentru creaţionism, considerând falsă afirmaţia: "Fiinţele umane, aşa cum le ştim noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale".

De asemenea, cunoştinţele românilor în domeniul medicinii şi geneticii sunt sărace: 34% nu cunosc că genele tatălui sunt cele care influenţează sexul copilului nou-născut. Cunoştinţe elementare bune apar cu precădere în domeniul geologiei. Cele mai mari scoruri s-au înregistrat la întrebările despre provenienţa oxigenului (89% răspund corect că este produs de plante) şi peste 79% răspund corect la întrebarea privind mişcarea permanentă a continentelor, potrivit raportului realizat de Facultatea de Sociologie de la Universitatea Bucureşti.

În cazul României, stocul public de cunoaştere este sub nivelul mediu european la un nivel similar de şcolarizare, indicând o eficienţă mai redusă a sistemului educaţional românesc - aşa cum a funcţionat acesta în ultimele decenii.

Rezultatele cercetării indică o cunoaşterea ştiinţifică redusă a publicului larg şi în domeniul sănătăţii. Astfel, în 2005, doar aproximativ un sfert dintre români răspundeau corect că antibioticele nu distrug viruşii, faţă de trei sferturi în Suedia. Această situaţie este cu atât mai îngrijorătoare cu cât publicul din România se situează pe primul loc în privinţa celor care au cumpărat antibiotice de la farmacie fără reţetă medicală, şi anume 16% - faţă de o medie EU27 de 3%.

Nivelul informării corecte în privinţa riscurilor de sănătate variază substanţial în funcţie de tema abordată. Astfel, conform datelor obţinute cu privire la trei boli (diabet zaharat, tuberculoză, cancerul de piele), respondenţii au răspuns corect în proporţie de 93%, respectiv 89% şi 91%. Cea mai mare rată de răspunsuri greşite se asociază cu posibilitatea de a contacta virusul HIV/SIDA când se bea apă după o persoană infectată; doar 60% dintre persoanele intervievate au răspuns corect la această afirmaţie, iar 5% dintre ei au răspuns "nu ştiu", arată raportul.

Acelaşi studiu se opreşte şi asupra unui alt aspect, respectiv acela al credinţei religioase şi a superstiţiilor.

Astfel, în context european, România se află printre primele cinci ţări europene, ca procent, al celor care merg cel puţin o dată pe lună la biserică şi pe primul loc în privinţa proporţiei populaţiei care se roagă zilnic. Românii percep în mai mică măsură biserica în calitatea ei de corp spiritual şi mai mult ca pe un loc de practicare a religiei. Patru factori influenţează semnificativ nivelul individual înalt de religiozitate: apartenenţa la genul feminin, nivelul scăzut de cunoaştere ştiinţifică, superstiţiozitatea accentuată şi vârsta înaintată, spun autorii cercetării.

Ei arată că, cu cât credinţa religioasă este mai puternică şi practicile religioase mai frecvente, cu atât este mai mare probabilitatea ca stocul individual de cunoaştere ştiinţifică să fie mai sărac. Astfel, patru din cinci români cred că Dumnezeu a creat toate fiinţele, aşa cum sunt ele astăzi, şi doi din trei români cred că biserica nu greşeşte în cele ce spune şi că ne bazăm viaţa prea mult pe ştiinţă şi prea puţin pe credinţă.

Tot studiul realizat de Facultatea bucureşteană arată că aceia care au un nivel crescut al credinţei religioase au mai degrabă atitudini defavorabile faţă de ştiinţă şi că acelaşi lucru este valabil şi în cazul celor care locuiesc în mediul rural. În schimb, un nivel ridicat de educaţie şcolară şi un grad înalt de cunoaştere ştiinţifică generează o atitudine favorabilă faţă de cunoaşterea ştiinţifică, mai spune raportul.

Acelaşi studiu mai arată că România se situează pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte încrederea populaţiei în para sau pseudoştiinţe, în horoscop sau în numere norocoase. În general, proporţia celor superstiţioşi este mare, dar nu mai mare decât în alte ţări europene.

"O proporţie de 22% dintre români considerau, în 2005, că horoscopul este «foarte ştiinţific», aceasta fiind cea mai ridicată rată din ţările europene, după Cipru. De asemenea, România se situează printre primele societăţi europene în ceea ce priveşte proporţia adulţilor care cred în existenţa unor numere norocoase: aproximativ jumătate dintre români erau de acord, în 2005, cu afirmaţia că «unele numere sunt deosebit de norocoase pentru anumiţi oameni», faţă de media EU29 de aproximativ o treime. Datele anchetei STISOC 2009 reconfirmă aceste distribuţii, constanta lor în timp, şi mai indică faptul că aproximativ 40% dintre români consideră că zodia în care suntem născuţi ne influenţează «mult» sau «foarte mult» personalitatea. Credinţa în influenţa zodiilor este răspândită mai mult în mediul urban şi în rândul femeilor. Femeile cred mai mult decât bărbaţii în influenţa horoscopului asupra personalităţii, in existenţa numerelor norocoase sau în predicţia seismelor. În schimb, bărbaţii sunt în mai mare măsură încredinţaţi că specia umană are o origine extraterestră", arată cercetarea bucureşteană.

România are una dintre cele mai ridicate rate ale evaluării homeopatiei ca fiind "foarte ştiinţifică" şi una dintre cele mai ridicate rate de non-răspunsuri, cu excepţia Turciei. În schimb, practicarea homeopatiei este una din cele mai scăzute (1 din 4 persoane în Franţa sau Austria şi 1 din 10 persoane în România), a precizat sursa citată.

Ancheta STISOC 2009 arată că aproximativ jumătate dintre respondenţi cred că norocul este mai important pentru succesul în viaţă decât şcoala. Proporţia este mai ridicată în rândul persoanelor care cred în influenţa zodiilor, dar şi într-o posibilă legătură între o orientare fatalistă asupra vieţii şi acceptarea zodiilor ca forţă în viaţa omenească, se mai spune în cercetarea Facultăţii de Sociologie.

Dintre superstiţii, prevenţia deochiului cu ajutorul culorii roşii şi zicala "dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani" reprezintă cele mai răspândite credinţe superstiţioase printre români.

Ierarhia se continuă cu ghinionul indus de pisicile negre şi numărul 13.

Cea mai puţin răspândită superstiţie se referă la condiţionarea norocului la cărţi de absenţa lui în planul sentimental romantic al dragostei.

Femeile şi bărbaţii sunt similari în ceea ce priveşte ierarhia credinţelor superstiţioase. Din perspectivă cantitativă, reprezentanţii sexului masculin par să accepte mai mult superstiţiile, însă diferenţele dintre bărbaţi şi femei nu sunt semnificative pentru toate superstiţiile. Din perspectiva educaţiei formale nu se pot observa diferenţe semnificative între respondenţi. Asemănător, românii din mediul rural ţin în mai mare măsură cont de superstiţii decât cei din mediul urban, potrivit studiului.

În schimb, persoanele mai religioase nu sunt mai puţin superstiţioase. Mai exact, cei care au un comportament religios mai pronunţat şi cred în anumite elemente ce ţin de creştinism, ţin mai mult cont de superstiţii. Argumentul care ar susţine această afirmaţie este că religia şi superstiţiile oferă explicaţii, predicţii şi un control perceput asupra evenimentelor pe care individul le poate controla mai greu prin cunoaştere empirică şi acţiune directă. Deşi biserica se opune superstiţiilor, o parte dintre cei care caută răspunsuri şi ghidare în religie o fac şi cu superstiţiile, arată acelaşi document.

Dar indiferent de cunoştinţele ştiinţifice sau religioase, cei mai mulţi români au atitudine favorabilă dezvoltării ştiinţei şi investiţiilor publice în cercetarea ştiinţifică. Totuşi, numai unul din doi români are atitudini şi conduite utilitarist-pragmatice în raporturile cu ştiinţa, pe când restul sunt temători si sceptici sau mitizează ştiinţa.

Proiectul STISOC a fost finanţat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România, în cadrul programului PN II Capacităţi 2008.

Investigaţia empirică a constat în utilizarea unui chestionar comparabil cu cele aplicate în cadrul Eurobarometrului Special al Comisiei Europene şi a fost realizată în perioadă iulie-septembrie 2009 pe un eşantion stratificat multistadial probabilist, reprezentativ pentru populaţia în vârstă de peste 18 ani din România.

Interpretările şi opiniile exprimate în acest Raport sunt cele ale autorilor Lazăr Vlăsceanu (coordonator), Adrian Dusă (manager de proiect), Delia Bado şi nu angajează nicio instituţie universitară sau de cercetare din ţara sau străinătate, se precizează în studiu.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
ştiinţă ,
superstiţie ,
religie ,
sondaj
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.