Specialist: Laptele praf nu se află printre primele variante de alimentare a bebeluşilor

„Laptele matern conţine foarte multe imunoglobuline, este ca un vaccin pe care îl administrăm bebeluşului încă din primele zile. Bebeluşii alăptaţi au risc scăzut de alergii, astm, bronşită.(...) În timpul alăptării, bebeluşul îşi dezvoltă muşchii feţei. Bebeluşul alăptat este mai inteligent, pentru că în timpul procesului mama vorbeşte cu el. Copilul alăptat este mult mai echilibrat emoţional. (...) Alăptarea are avantaje şi pentru mamă. Femeile care alăptează au un risc scăzut de depresie”, a spus educatorul perinatal, Viorica Neaţă, în cadrul unui workshop de promovare a alăptării organizat, la Spitalului Clinic Dr. Ion Cantacuzino Bucureşti.

De asemenea, educatorul perinatal precizează că fiecare mamă are lapte suficient pentru bebeluşul ei dacă ascultă sfaturile medicilor.

„Sunt nişte mituri că femeile nu au lapte. Fiecare mamă are lapte suficient pentru bebeluşul ei. Problema este cumva că nu sunt bine informate încă de la început. Succesul unei alăptări constă în ceea ce facem în primele zile şi e important ca gravida să se informeze şi să asculte ce îi spune medicul şi să facă aşa cum sunt informate. (...) Prima variantă ar fi ca mama să alăpteze. Dacă ea nu are lapte, atunci Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca bebeluşii să fie hrăniţi cu laptele de la mamă scos printr-un sistem de nutriţie, varianta a treia este de a se alimenta copilul cu laptele de mamă donat şi abia a patra opţiune este laptele praf, laptele formula. Trebuie să înţeleagă mamele că laptele praf nu este printre primele variante de alimentare a bebeluşilor”, a mai adăugat Viorica Neaţă.

Specialiştii mai precizează că este un mit faptul că unele alimente nu ar trebui consumate de mame dacă alăptează.

„Este un întreg mit despre alimentele permise şi nepermise în alăptare. Considerăm că nu există un aliment care să facă rău copilului atâta timp cât nu face rău mamelor. Mâncaţi fructe şi legume crude atâta timp cât nu vă fac rău”, a adăugat în timpul workshopului, neonatologul Sorina Dumitru.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, alimentaţia exclusivă la sân se recomandă din prima oră de la naştere până la vârsta minimă de 6 luni, fiind urmată de continuarea alăptării, la cererea bebeluşului, împreună cu o alimentaţie corespunzătoare până la vârsta de 2 ani.

Conform Institutului Naţional de Sănătate Publică, în 2017 doar 15% din bebeluşii din România au fost hrăniţi prin alăptare până la vârsta 6 luni.