Deficit bugetar de 2,95% în primele patru luni

Veniturile totale au însumat 199,92 mld lei în primele patru luni ale anului 2025, înregistrând o creştere de 9,4% (an/an), susţinută de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize.

Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,2 puncte procentuale, pe seama majorării veniturilor curente cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce fondurile europene au scăzut cu 0,1 puncte procentuale.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 19,62 mld lei, înregistrând o creştere de 25,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+103,4%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,3%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (12,5%1), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.

Fritz: Nu putem să creştem TVA-ul ca să putem continua să plătim sporul de antenă

Scade șomajul în Germania: Vești bune pentru românii care muncesc sau caută un loc de muncă

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 67,69 mld lei, în creştere cu 10,2% (an/an), sub dinamica fondului de salarii din economie. Evoluţia mai temperată a acestor încasări este explicată parţial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel înregistrat în primele patru luni ale anului trecut (7,0 mld. lei în ian-apr 2025, comparativ cu 5,3 mld lei în ian-apr 2024).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,59 mld lei, consemnând o creştere de 3,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.

Încasările nete din TVA au înregistrat 39,04 mld lei, în creştere cu 1,2% (an/an). Evoluţia uşor pozitivă a acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+12,9%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (11,06 mld. lei în ian-apr 2025, comparativ cu 9,79 mld lei în ian-apr 2024), cât şi de un efect de bază ridicat.

Veniturile din accize au însumat 15,91 mld lei, consemnând o creştere de 32,9% (an/an).

Veniturile nefiscale au însumat 16,00 mld lei, în creştere cu 5,0%, în condiţiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 14,11 mld lei, în scădere cu 7,3% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 255,89 mld lei au crescut în termeni nominali cu 6,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 13,6% din PIB la 13,5% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 56,55 mld lei, în creştere cu 12,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,0% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 30,53 mld lei, în creştere cu 0,8% comparativ îu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 5,4% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,42 mld lei, cu 6,64 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 85,62 mld lei în creştere cu 2,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 4,92 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (489,25 mil lei).

Alte cheltuieli au fost de 6,45 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 17,43 mld lei, în scădere cu 5,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 32,41 mld lei, cu 3,61% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 31,28 mld.