România ajunge singura țară din regiune cu președinte și guvern pro-UE. Ce poziționare politică au celelalte țări

După turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia, care a avut loc duminică, 1 iunie, candidatul conservator Karol Nawrocki, susținut de Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia și de președintele Statelor Unite, Donald Trump, a obținut, la o diferență mică, poziția de președinte al țării.

Pe 1 iunie 2025, Karol Nawrocki a câștigat alegerile prezidențiale cu 50,89% din voturi, învingându-l pe primarul liberal al Varșoviei, Rafał Trzaskowski, care a obținut 49,11%.

Această victorie la limită scoate în evidență diviziunile adânci din societatea poloneză și anunță posibile dificultăți pentru guvernul pro-european al premierului Donald Tusk. La acest moment, noul președinte are dreptul de veto asupra inițiativelor legislative.

Nicuşor Dan îl felicită pe Karol Nawrocki pentru succesul obţinut în alegerile prezidenţiale din Polonia

Testul decisiv în Polonia. Votul de încredere pentru guvernul Tusk va avea loc pe 11 iunie

În ceea ce privește guvernul, în prezent, Polonia este guvernată de o coaliție pro-europeană condusă de premierul Donald Tusk.

Guvernul lui Tusk are o orientare clar pro-UE.

Premierul a promis să restabilească statul de drept, să îmbunătățească relațiile cu Bruxelles-ul și să deblocheze fondurile europene suspendate din cauza reformelor judiciare controversate ale guvernului anterior .

După ce noul președinte Karol Nawrocki își va prelua oficial funcția, noua orientare a guvernului s-ar putea schimba, din cauza scepticismului acestuia privind politicile Uniunii Europene.

Tot el a acuzat, în trecut, că guvernul Tusk nu valorifică suficient relațiile cu Statele Unite. El a criticat, de altfel, lipsa unei inițiative pentru organizarea unui summit UE – SUA în Polonia.

Nawrocki a exprimat scepticism și față de aderarea Ucrainei la UE și NATO și a acuzat Ucraina de tratament „necuviincios” față de Polonia.

Odată cu victoria lui Karol Nawrocki, Polonia a devenit țară membră UE cu un președinte eurosceptic și un guvern pro-european.

Poziția României în regiune

În ceea ce privește România, membră a Uniunii Europene, ultimele alegeri prezidențiale, care s-au finalizat pe 18 mai cu victoria candidatului independent Nicușor Dan, au condus la poziția țării pe primul loc în ceea ce privește orientarea politică pro-UE, atât din partea guvernului, cât și a președintelui.

În prezent, România este condusă de președintele Nicușor Dan și de un guvern interimar condus de premierul Cătălin Predoiu. Negocierile pentru formarea unui nou guvern sunt în curs, cu o posibilă coaliție pro-europeană formată din PNL, PSD, USR și UDMR, avându-l ca favorit pentru funcția de prim-ministru pe Ilie Bolojan.

Atât președintele, cât și viitorul guvern au o orientare pro-europeană, cu accent pe stabilitatea economică și consolidarea relațiilor internaționale.

Poziția Bulgariei în regiune

În ceea ce privește Bulgaria, de asemenea membră a Uniunii Europene, președintele Rumen Radev a adoptat o poziție critică față de aprofundarea integrării europene a Bulgariei.

În mai 2025, Rumen Radev a cerut să se facă un referendum despre aderarea Bulgariei la zona euro, deși acest lucru este deja stabilit în Tratatul de Aderare a Bulgariei la Uniunea Europeană.

Propunerea lui a fost sprijinită de partide naționaliste și pro-ruse, cum ar fi „Vazrazhdane”. A fost, totuși, respinsă de majoritatea parlamentară pro-europeană, care a spus că este neconstituțională și contrară angajamentelor Bulgariei față de Uniunea Europeană.

În ianuarie 2025, Bulgaria a format un guvern de coaliție condus de premierul Rosen Zhelyazkov, susținut de partidele GERB (centru-dreapta), Partidul Socialist Bulgar (BSP) și „Există un Astfel de Popor” (ITN).

Guvernul Zhelyazkov a adoptat un program de guvernare pentru perioada 2025 – 2029, care include priorități precum aderarea Bulgariei la zona euro până în 2026 și integrarea mai profundă în sistemul economic și financiar european.

Așadar, în timp ce guvernul Bulgariei susține o agendă pro-europeană și pro-NATO, președintele țării, Rumen Radev, adoptă o retorică eurosceptică.

Poziția Ungariei în regiune

În prezent, Ungaria este condusă de un guvern și un președinte cu o orientare eurosceptică pronunțată.

Premierul Viktor Orbán, liderul partidului Fidesz, a fost la putere continuu din 2010 și a implementat politici care subminează statul de drept și valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

Guvernul condus de Viktor Orbán este eurosceptic pentru că pune accent pe suveranitatea națională și consideră că Uniunea Europeană interferează prea mult în afacerile interne ale Ungariei.

Orbán a criticat, de mai multe ori, politicile Uniunii Europene privind migrația și sprijinul pentru Ucraina, pe care le vede ca fiind împotriva intereselor țării.

Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, ales în martie 2024, are atribuții în mare parte ceremoniale.

Deși are puteri limitate, Sulyok împărtășește viziunea guvernului și adoptă o poziție eurosceptică, fiind de acord cu accentul pe suveranitate națională.

La acest moment, majoritatea puterii executive este concentrată în mâinile prim-ministrului Viktor Orbán. Conform declarațiilor lor de-a lungul anilor, euroscepticismul vine din dorința de a păstra controlul național asupra deciziilor și din opoziția față de anumite politici promovate de Uniunea Europeană.

Poziția Slovaciei în regiune

Din aceeași categorie privind orientarea eurosceptică face parte și Slovacia.

Prim-ministrul Robert Fico, liderul partidului Smer-SD, a revenit la putere în octombrie 2023. El a format o coaliție cu partidele Hlas și Partidul Național Slovac (SNS), cunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse.

Guvernul lui Fico a adoptat, de-a lungul timpului, o serie de politici care s-au orientat împotriva Uniunii Europene.

Printre acestea se numără și încetarea sprijinului militar pentru Ucraina și critica la adresa sancțiunilor impuse Rusiei de către Uniunea Europeană. Tot guvernul a propus amendamente constituționale care plasează Constituția Slovaciei deasupra tratatelor internaționale și restricționează drepturile comunității LGBTQ+.

De asemenea, a desființat biroul procurorului special anticorupție și a preluat controlul asupra mass-mediei publice din țară. 

Peter Pellegrini a fost ales președinte în aprilie 2024, după ce a obținut 53,12% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

Deși a fost considerat inițial un politician moderat, Pellegrini a susținut și el politicile guvernului Fico și a adoptat o retorică eurosceptică.