Elveția impune restricții celei mai mari bănci din țară, pentru a preveni o nouă criză bancară

Reformele, care prevăd cerințe de capital suplimentare pentru operațiunile internaționale ale UBS, ar putea încetini semnificativ extinderea grupului în piețe-cheie precum SUA și Asia. Potrivit analiștilor, UBS ar putea fi nevoită să dețină capital suplimentar de până la 26 de miliarde de dolari.

„Am avut două crize: în 2008 și în 2023. Când vezi că ceva nu funcționează, trebuie să intervii”, a declarat președinta Elveției, Karin Keller-Sutter, reluând tema fragilității sistemului bancar, pe care o abordase și în 2023, când anunța salvarea Credit Suisse.

În urma prăbușirii Credit Suisse, UBS a devenit singura bancă elvețiană cu relevanță globală, gestionând active de peste 1,7 trilioane de dolari – mai mult decât întreaga economie elvețiană.

Grindeanu, despre creşterea TVA: E printre aceste scenarii

Grindeanu: E nevoie de o administraţie mai suplă. Nu vrem scăderea veniturilor românilor

Ce impun noile cerințe

Noile cerințe vor impune ca UBS să dețină mai mult capital în Elveția pentru a acoperi riscurile asociate operațiunilor sale din străinătate.

Reprezentanții băncii – directorul executiv Sergio Ermotti și președintele Colm Kelleher – au criticat măsurile, afirmând într-o notă internă că acestea vor afecta competitivitatea globală a băncii și vor avea un impact negativ asupra economiei elvețiene.

„Cine va purta riscul pentru creșterea în străinătate? Banca, acționarii sau statul?”, a punctat Keller-Sutter, indicând clar că Elveția nu mai dorește să garanteze implicit expansiunea UBS.

În pofida presiunilor venite din partea băncii, guvernul elvețian a decis să nu cedeze lobby-ului, spunând că aceste reforme sunt esențiale pentru stabilitatea sistemului financiar. Totuși, unii analiști consideră că măsurile nu sunt suficiente.