Ursula von der Leyen e vizată de o moțiune de cenzură în Parlamentul European. Inițiativa a fost lansată de AUR

Parlamentari conservatori din Parlamentul European susțin că au obținut suficient sprijin pentru moțiunea lor care solicită demisia Comisiei, după ce o instanță a Uniunii Europene a decis că Ursula von der Leyen a gestionat defectuos comunicarea cu CEO-ul unei companii farmaceutice, în timpul negocierilor privind achiziția de vaccinuri, scrie cotidianul Financial Times.

Deși Ursula von der Leyen ar urma să supraviețuiască votului, care ar putea avea loc luna viitoare, acesta ar putea să o forțeze să facă mai multe compromisuri atât către stânga, cât și către dreapta, pentru a-și asigura sprijinul politic.

„Inițiativa vizează, în esență, apărarea transparenței”

Europarlamentarul român Gheorghe Piperea (AUR) a declarat pentru Financial Times că va depune moțiunea joi, după ce a strâns mai mult decât cele 72 de semnături necesare.

Nicușor Dan, întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Președintele Nicușor Dan va discuta cu Ursula von der Leyen pe tema situației politice din România

„Inițiativa vizează, în esență, apărarea transparenței și asigurarea unui proces democratic corect și autentic”, a afirmat Piperea.

Deși pragul pentru declanșarea unei moțiuni de cenzură este relativ scăzut, demiterea Ursulei von der Leyen și a Comisiei ar necesita votul a mai mult de două treimi dintre eurodeputații prezenți. Parlamentul are 720 de membri, iar 401 au votat pentru numirea ei în funcția de președintă acum un an, însă între timp, ea a înstrăinat o parte dintre aceștia.

Piperea a afirmat că unii membri ai Partidului Popular European (PPE), din care face parte von der Leyen, susțin inițiativa sa.

El a recunoscut totuși că șansele de reușită sunt reduse, dar a subliniat că moțiunea reprezintă o „oportunitate crucială pentru critici constructive și argumentate la adresa președintei Ursula von der Leyen”.

„Asta obligă Comisia să răspundă preocupărilor și să ofere justificări”.

Moțiunile de cenzură sunt rare, dar pot avea consecințe grave. În 1999, echipa lui Jacques Santer a demisionat în urma acuzațiilor de fraudă și a lipsei de transparență, chiar dacă a supraviețuit unui vot de încredere. De atunci au mai avut loc doar patru moțiuni, niciuna cu succes.

„Pfizergate” și alte acuzații

Moțiunea lui Piperea are la bază așa-numitul caz „Pfizergate” împotriva Ursulei von der Leyen, dar critică și modul în care aceasta tratează Parlamentul European, o nemulțumire împărtășită și de europarlamentari centriști sau de stânga, care acuză că președinta Comisiei ocolește adesea singura instituție a UE aleasă direct și că este prea permisivă față de guvernele statelor membre.

Separat, comisia juridică a Parlamentului European a votat miercuri pentru a-i cere președintei Roberta Metsola să dea în judecată Comisia Europeană, pe motiv că a ocolit Parlamentul când a decis emiterea de noi datorii pentru a finanța planurile de reînarmare ale Uniunii.

Moțiunea lui Piperea menționează și acest presupus „abuz procedural”. El „solicită Comisiei Europene să demisioneze din cauza eșecurilor repetate în asigurarea transparenței, a ignorării persistente a controlului democratic și a statului de drept în cadrul Uniunii”.