Premierul Ilie Bolojan a dezvăluit că decizia privind creșterea TVA a fost luată deși președintele Nicușor Dan le-a solicitat guvernanților să nu majoreze taxa. „Din păcate am ajuns la această soluție”, a explicat Bolojan.
Declarația a fost făcută miercuri în cadrul unei conferințe de presă.
„Președintele ne-a cerut să facem tot ceea ce este posibil ca să nu creștem TVA (…) din păcate analizând soluțiile pe care piețele le acceptă, purtând discuții despre pachetul fiscal am ajuns la această soluție pe care Guvernul și-o asuma astfel încât să evităm riscul de retrogradare iminent, pagubele ar fi incomparabil mai mari”, a spus Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri creșterea TVA. Taxa va avea două valori de 21% și de 11%.
Ilie Bolojan a anunțat că subvenția partidelor politice va fi redusă.
„Prin rectificarea bugetară veți vedea inclusiv această măsură pe care personal o voi susține (…) în vremurile grele pe care le traversăm, noi trebuie să fim parte în acest efort. (…) Voi propunere o reducere a subvenției pentru partide”, a declarat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a mai anunțat că rectificarea bugetară va fi negativă și nu va putea include bonusurile solicitate de judecătorii CCR.
„Din câte știu este o prevedere trecută în legislația care ține de curte. (…) Ele sunt legale dacă au bani să le dea, dar în contextul actual sunt imorale. (…) Dacă nu au bani cred că s-ar putea încadra în bugetul pe care îl au. (…) Rectificarea bugetară nu poate să fie decât negativă nu avem bani de dat în plus”, a precizat Iie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan afirmă că până la sfârșitul lunii iulie va veni cu o a doua etapă de măsuri care include pensiile speciale, un jalon din PNRR, precum și reforma unor instituții-cheie.
În administrația centrală „vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%”, iar instituții precum ASF, ANCOM și ANRE vor fi reorganizate prin reducerea cheltuielilor.
În etapa a doua, până la sfârșitul lunii iulie, vom veni cu completări care țin de câteva elemente foarte importante legate de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate, prin reducerea cheltuielilor și reorganizări, gândiți-vă la ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat, în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă”, a afirmat Bolojan.
Potrivit premierului, există ministere care și-au aplicat sporuri de câte 45% – 50% și, practic, „prin două operațiuni și-au dublat salariile”.
„Dar n-ar fi fost asta problema dacă apelurile de proiect pe fonduri europene ar fi fost lansate la timp, dar nu sunt lansate la timp, dacă evaluarea proiectelor s-ar fi făcut repede și n-ar fi fost întârzieri și dacă absorția fondurilor europene la final ar fi într-un grafic care să ne asigure confortul că le vom absorbi pe toate până la finalul acestei perioade, dar nu suntem în această situație”, a adăugat Bolojan.
Ilie Bolojan a propus modificări și la Educație.
Astfel, premierul a propus „creșterea normei didactice cu 2 ore față de ce avem acum în preuniversitar și universitar”.
Și bursele elevilor vor avea de suferit, având loc o serie de restructurări. O parte dintre acestea ar urma să fie tăiate.
„Știu că nu e o chestiune populară, dar trebuie să fim corecți. A fost o creștere care nu poate fi suportată, mai ales pentru elevi. Aveam acum 3 ani o sumă de 188 milioane lei și anul trecut am ajuns la 4,7 miliarde lei. Este o creștere de zeci de ori și în afara faptului că este o sumă foarte mare, am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, dar care la BAC iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu-și iau bacalaureatul. Nu mai știm ce înseamnă meritul”, a afirmat Bolojan.
„La fel și la bursele de reziliență – rămânem cu bursele de merit acordate limitat pe merit, iar cele sociale vor fi alocate pe merit care țin de sprijinirea copiilor din mediile defavorizate”, a mai spus premierul.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în 2026, nu vor avea loc noi majorări de pensii sau salarii în sectorul public. Măsura este una temporară și face parte dintr-un pachet de control al cheltuielilor bugetare.
„A fost o majorare foarte mare în 2024, de peste 20% în cazul salariilor și de peste 30% în cazul pensiilor. Nu o mai putem suporta ca nivel de indexare”, a spus Bolojan.
El a precizat că plafonarea se va aplica doar anul viitor și este necesară pentru a stabiliza finanțele publice.
Ilie Bolojan a anunțat măsuri de taxare suplimentară a capitalului, ce includ: „Vom adopta o măsură care va intra în vigoare de la 1 ianuarie de majorare a impozitului pe dividende la 16%”.
Totodată, premierul a precizat: „Vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamenturi ale capitalurilor.”
În plus, Guvernul va introduce o nouă măsură fiscală: „Vom suprataxa toate câștigurile din jocurile de noroc.”
Premierul Ilie Bolojan a subliniat dezechilibrul major dintre numărul contribuabililor și cel al beneficiarilor din sistemul de sănătate: „Creșterea numărului contributori la CNAS: 6 milioane contributori la 16 milioane beneficiari”.
El a explicat că în aceste condiții, statul nu poate susține cheltuielile necesare: „Nu avem cum să asigurăm salarizare, investiții. Măsurile urmăresc creșterea numărului de contributori.”
Printre aceste măsuri se numără aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate la pensiile mai mari de 3.000 de lei și eliminarea unor facilități fiscale: „Aplicarea CASS la pensiile de peste 3000 de lei și eliminarea unor excepții pentru a crește numărul de contribuabili la peste 8 milioane”.
Șeful Guvernului a anunțat că una dintre principalele măsuri este modificarea sistemului de TVA, care va fi simplificat de la trei cote la două: „Vom reașeza TVA la două cote. Astăzi avem trei cote de 5, 11 și 19. Cele două cote propuse sunt de 11% și 21%”.
Potrivit acestuia, cota redusă de 11% se va aplica pentru medicamente, alimente, apă pentru irigații, cărți, lemne de foc și energia termică. „Propunem ca și HoReCa să rămână la acest nivel”, a adăugat premierul.
În vederea situaţiei economice cu care se confruntă statul român, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat o serie de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar „O măsură de creştere a veniturilor este cea de creştere a accizelor. E o creştere de bază de 10% care se propune pentru băuturile alcoolice, pentru combustibil şi ţigări”.
Despre accizele la combustibil, Bolojan a adăugat „La combustibil, la motorină, va funcţiona o schemă de restituire parţială a acestei creşteri către companiile care asigură transportul în România, în aşa fel încât acest şoc să fie parţial atenuat”.
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, în deschiderea conferinței de presă de la Palatul Victoria, că măsurile fiscale propuse de Guvern au ca obiectiv principal corectarea deficitului bugetar, într-un context economic considerat critic.
Premierul Ilie Bolojan a susținut miercuri, la Palatul Victoria, o conferință de presă în care a prezentat public pachetul de măsuri fiscale gândit pentru reducerea deficitului bugetar, în contextul în care România a înregistrat cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană.
„Am convocat conferința de presă pentru că suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar pe care îl înregistrează țara”, a afirmat Bolojan, explicând urgența demersului guvernamental.
Șeful Executivului a invocat precedentul anului 2010, când România a fost nevoită să adopte măsuri de austeritate severe: „De ce este corectarea deficitului o urgență și o prioritate? Am avut cel mai mare deficit din UE și al doilea din ultimii 30 de ani. Cel mai mare a fost în 2010, puțin mai mare ca cel de anul trecut, și vă rog să vă aduceți aminte că guvernele de atunci au fost nevoie să crească TVA de la 19 la 24% și să taie salariile din sectorul public cu 25%.”
„Vă rog să vă ridicați ce a însemnat cazul Greciei din 2009, nici acum Grecia nu și-a revenit în totalitate. Nu trebuie să repetăm greșelile altor țări”
În ceea ce privește soluțiile, premierul a afirmat că obiectivul este aducerea sub control a cheltuielilor, dar și o mai bună colectare: „Propunem un pachet fiscal care urmărește să reducă acest deficit și să apropie cheltuielile de venituri”.
În același timp, Bolojan a explicat de ce ajustarea bugetară nu poate fi făcută exclusiv prin tăieri de cheltuieli: „De ce nu putem face această corecție doar pe cheltuieli? Este aproape imposibil pentru că nu se poate face de pe o zi pe alta. La aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului, avem o evaziune fiscală ridicată și o fraudare a fondurilor publice”.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Guvernul a pregătit o serie de schimbări fiscale importante care vor intra în vigoare în mai multe etape.
Noile taxe, impozite și reduceri de cheltuieli sunt menite să reducă deficitul României și să „îmblânzească” Comisia Europeană și agențiile de rating. Ele sunt programate să intre în vigoare în mai multe etape prima fiind la 1 august 2025 și o a doua etapă la 1 ianuarie 2026.
Măsurile care se vor aplica de la 1 august au impact de 23,36 miliarde lei (1,23% din PIB) în acest an și de 44,48 miliarde lei (apoximativ 2,2% din PIB) anul următor. Cele ce se aplică de la 1 ianuarie vor avea un impact de 31,81 miliarde lei (1,56% din PIB) în 2026.
Una dintre cele mai importante măsuri vizează majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, începând cel mai probabil cu data de 1 august.